Banca Vaticanului si-a majorat de patru ori profitul net in 2012

Pentru prima data in
istoria sa, Banca Vaticanului a publicat marti rezultatele sale
anuale pe pagina sa de Internet, o etapa in politica de crestere a
transparentei promovata de noul presedinte al institutiei, germanul
Ernst von Freyberg, dupa ce in trecut IOR a fost acuzata de spalare
de bani.

Potrivit unui comunicat de presa, anul trecut
clientii au incredintat IOR fonduri in valoare de 6,3 miliarde de
euro in timp ce IOR a acordat imprumuturi
de 25,8 milioane de euro. De asemenea,
raportul arata ca, in 2012, IOR detinea 41,3 milioane de euro in aur,
metale si monede pretioase la care se adauga o companie imobiliara si
de asemenea a primit sub forma de donatie doua proprietati imobiliare
in valoare de 1,9 milioane de euro.

„Ramanem fideli
angajamentului nostru de a garanta transparenta activitatilor
noastre, raspunzand asteptarilor legitime ale bisericii catolice, ale
autoritatilor Vaticanului si clientilor nostrii’, a explicat Ernst
von Freyberg. Pentru 2013 ‘ne asteptam la un an marcat de cheltuieli
extraordinare legate de procesul de reforma si reorganizare precum si
de efectele cresterii ratelor dobanzilor”, a adaugat Ernst von
Freyberg.

Banca Vaticanului a fost infiintata in 1942 de Papa
Pius al XII-lea. IOR are 114 angajati care gestioneaza sistemul de
pensii al Vaticanului in timp ce baza sa de clienti s-a redus de la
21.000 in 2011 la 18.900 in 2012 ca urmare a inchiderii conturilor
inactive. Printre clientii IOR se numara ordinele religioase,
birourile Vaticanului, ambasadele si angajatii lor, cardinalii,
episcopii si preotii precum si ambasadele acreditate la Sfantul
Scaun.

Autoritatile europene pentru combaterea spalarii
banilor au descoperit ca IOR nu au reusit sa respecte standardele
privind lupta impotriva infractiunilor financiare. in 2009, Banca
Vaticanului a fost acuzata de spalare de bani, iar in 2010 procurorii
italieni sustineau ca IOR a incalcat in mod deliberat legea italiana
in privinta evaziunii fiscale, ‘cu scopul de a ascunde proprietatea,
destinatia si originea capitalului’.

Una dintre ultimele
decizii luate de Benedict al XVI-lea, inainte de a renunta la
pontificat, in luna februarie 2013, a fost numirea unui aristocrat
german, Ernst von Freyberg, in functia de presedinte al Bancii
Vaticanului, noteaza Agerpres.