Banii de la FMI pot fi otraviti: Riscam s-o luam pe urmele Greciei si sa ne sufocam in datorii

Romania va primi transele restante de la Fondul Monetar International (FMI). Cele 2,3 miliarde de euro vor veni in luna februarie, urmate de miliardul de la Comisia Europeana. Astazi, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI, va consemna „progresele” Romaniei.

Ne luam angajamente in privinta legii pensiilor, responsabilitatii fiscale, reducerii arieratelor din economie. Dar avem de-a face cu o reforma reala, sau cu una de fatada, menita a trage de timp pana ce vom reveni din nou pe crestere economica? Va rezolva iesirea din recesiune problemele Romaniei?

Intrebari la care analistii economici vin cu raspunsuri greu de acceptat de autoritati.
[quote=Cristian Dinulescu, analist economic]Joaca asta de-a reformele pana la urma va fi decantata candva, la fel ca in cazul Greciei[/quote]
„Si la ei, ca si la noi, statul a preferat sa se imprumute, decat sa isi faca curatenie in propria curte. Ei platesc deja nota de plata – au ajuns sa emita obligatiuni la un randament foarte mare, de 6,2%. Noi ne pregatim sa le-o luam pe urme”, spune analistul Cristian Dinulescu.

De ce fug românii de Noua Casă. Doar 100 de credite au fost date în prima lună de la începutul…

Românii care își cumpără o locuință aleg creditele imobiliare în locul programului Noua Casă și asta deoarece condițiile în care sunt acordate împrumuturile garantate de…

Cozonaci mai scumpi înainte de Paşte. Românii nu se grăbesc să comande

Cu doar puţine zile rămasă până la Sărbătorile Pascale, prețurile cozonacilor au crescut comparativ cu anul trecut, iar această majorare se reflectă într-o scădere a…

Potrivit expertilor, chiar daca politica statului cu mainile in san in fata crizei se va dovedi eficace pana la urma, Romania fiind scoasa din criza de Occident, asta nu inseamna ca problemele vor disparea. Dimpotriva.
[quote=Bogdan Baltazar, consultant economic]Reforma fiscala, cea a aparatului de stat, strategia investitionala si situatia datoriei publice transcend aceasta criza[/quote]
„Chiar daca am reveni la nivelul incasarilor bugetare din 2008, tot am acumula probleme, pentru ca ne confruntam cu o criza sistemica in Romania, nu cu o problema de conjunctura”, a declarat analistul Bogdan Baltazar.

Administratia se zbate in birocratie, problema pensiilor risca sa explodeze, economia subterana creste in mod galopant, iar investitiile se fac haotic si la preturi exagerate.

Expertul Bogdan Glavan spera ca, dincolo de mentalitatea tipic contabila a guvernului Boc, dovedita in toata aceasta perioada, FMI sa forteze autoritatile sa se tina de angajamente. Tot el spune insa ca sansele ca acest lucru sa se intample sunt destul de mici, atata timp cat criza va continua sa afecteze economia. Pana la urma, Fondul nu are nimic de pierdut in relatia cu Romania.

FMI isi va primi oricum dobanda din imprumutul acordat Romaniei si va continua sa faca profit de pe urma crizei, iar autoritatile romane se vor multumi sa aiba cu ce sa plateasca salariile si pensiile, explica el.

Diferenta este ca state precum Grecia se afla in zona euro, motiv pentru care beneficiaza de un plus de credibilitate, in timp ce Romania traieste de cateva luni bune din banii imprumutati de la bancile romanesti. Intrebarea este cat vom putea rezista astfel?

Cum au ajuns grecii sa fie inglodati in datorii

Grecia a fost considerata in trecut, alaturi de Portugalia si Spania, una dintre destinatiile cele mai profitabile pentru investitori. Grecii, la fel ca romanii, cheltuiau in nestire, investitiile cresteau ca in basme, iar economia se alimenta din credite peste credite luate de stat si firmele private in noua moneda nationala, euro.

Fara un control eficient al banului public, cu un guvern generos din cale afara, ce impartea cresteri salariale si de pensii, fara insa a se preocupa si de nivelul incasarilor bugetare, Grecia se trezea anul trecut, in plina criza, ca a ajuns la o datorie totala de 300 miliarde de euro, ce depaseste cu mai mult de un sfert PIB-ul tarii.

Ca dupa o betie crunta, grecii realizau starea de mahmureala bugetara si promiteau masuri. La fel ca in Romania, acestea au fost amanate, in speranta ca recesiunea va fi depasita. Intre timp, criza s-a adancit, iar deficitul bugetar a ajuns la finele lui 2009 la peste 12%, investitorii temandu-se de faptul ca Atena va ajunge in faliment.
[img=525][/img]
Impinsi de la spate de oficialii europeni, speriati ca situatia Greciei va da peste cap credibilitatea euro, guvernantii de la Atena au anuntat recent un plan de masuri dure de reforme bugetare, de la disponibilizari de personal la stoparea unor investitii, plan menit sa reduca deficitul de la 12% la 3% in urmatorii 3 ani. O tinta considerata de multi experti de domeniul SF-ului.

Spre deosebire de romani, grecii au refuzat varianta unui acord cu FMI-ul sau a unui ajutor de la Bruxelles si au anuntat ca vor incerca sa iasa singuri din criza. Iar primul pas a fost sa faca rost de bani.

Au lansat zilele trecute o emisiune de obligatiuni de 5 miliarde de euro. Emisiunea a fost una de succes, suma atrasa ridicandu-se la 8 miliarde euro. Dar, pretul succesului este unul alarmant: randamentul (dobanda platita investitorilor) a depasit 6,2%, aproape dublu fata de emisiunile din anii trecuti.

Guvernul elen s-a declarat satisfacut de rezultatul emisiunii, considerand ca Grecia este pe drumul cel bun. Banii, bineinteles, nu sunt de ajuns, in conditiile in care, de exemplu, factura de plata lunara a datoriei publice a ajuns la suma de 20 miliarde de euro (aprilie si mai 2010). Iar datoria pe termen scurt este evaluata la 54 miliarde euro.

Grecii au ajuns astfel la concluzia ca e nevoie stringenta de reforme. Le vor face? Pana acum, nimic concret. Poate doar faptul ca sindicatele au iesit deja in strada. Suna cunoscut, nu?

Cat ne costa traiul pe datorie?

Potrivit analistilor, Romania risca sa ajunga rapid in situatia Greciei, daca va continua sa se imprumute „fara numar”.

„Sa nu uitam ca toti acesti bani va trebui sa ii dam inapoi. Luam de la banci, de la FMI, din obligatiuni, de pe unde putem, fara limite”, a declarat analistul Ilie Serbanescu.
[quote=Ilie Serbanescu, analist economic]Ne vom trezi ca ne amanetam viitorul de dragul salvarii unor privilegii din prezent, vezi situatia din sectorul bugetar[/quote]
Calculele hartiei vin sa confirme avertismentele expertilor. Incepand in acest an, vom plati anual cel putin 3 miliarde de euro pentru imprumuturile contractate, asta in cazul fericit in care autoritatile vor reusi sa „rostogoleasca” datoriile, adica sa le reesaloneze pe termene cat mai lungi.

Cel mai dificil an se anunta a fi 2013, atunci cand statul va avea de platit 5,2 miliarde de euro numai catre FMI, adica aproape 10% din veniturile prognozate sa ajunga la 53-56 mld. euro. Ce se va intampla insa daca criza se va adanci?

„Probabil ne vom imprumuta si mai mult pentru a plati alte imprumuturi si vom continua la nesfarsit, pana ce vom ajunge sa platim dobanzi uriase, iar statul va ajunge la fel ca Grecia”, a spus analistul Cristian Dinulescu.

Din fericire, pentru moment nu suntem in situatia lor. „Am ajuns la o datorie de 30% din PIB, un nivel bun, in concordanta cu acordul de la Maastricht. Insa aceasta valoare este dubla fata de acum cativa ani„, a declarat analistul Ilie Serbanescu.

Potrivit expertilor, faptul ca suntem inca la un nivel confortabil al datoriei nu ar trebui sa ne linisteasca, asa cum incearca autoritatile. Si expertii de la Banca Nationala a Romaniei (BNR) trag un semnal de alarma.

Adrian Vasilescu, Consilierul guvernatorului BNR, declara, zilele trecute, ca ar fi bine ca in curand sa renuntam la banii de la FMI si sa incercam sa ne finantam pe banii nostri. O situatie care ar putea deveni posibila daca Romania va iesi din criza, iar investitorii vor fi atrasi din nou de tara noastra.
[quote=Adrian Vasilescu, consilier guvernator BNR]La un moment dat, va trebui sa punem stop imprumuturilor. Sper cat mai repede[/quote]
Pana atunci insa, autoritatile continua sa se imprumute intr-un ritm ametitor. Anul trecut Ministerul Finatelor a luat de la banci peste 13 miliarde de euro. Pentru 2010, institutia si-a propus sa adune o suma similara, pregatind 47 de licitatii pentru vanzarea de certificate de trezorerie si alte 24 de licitatii pentru vanzare de obligatiuni.

La emisiunea de certificate de trezorerie organizata luni, statul a adunat 1 miliard de lei, la un randament foarte bun, de 7,88% pe an, minimul ultimilor doi ani.

Specialistii au declarat ca succesul s-a datorat perceptiei tot mai pozitive pe care economia romaneasca o are in ultima vreme, odata cu incheierea show-ului electoral si continuarea acordului cu FMI.

Potrivit ultimelor date de la BNR, datoria externa pe termen mediu si lung a ajuns in noiembrie 2009 la nivelul de 63,36 miliarde euro (80,7% din total datorie externa), in crestere cu 23,2% fata de 31 decembrie 2008. Datoria externa pe termen scurt a ajuns la 15,18 miliarde euro, (19,3% din total datorie externa), in scadere cu 26,5% fata de 31 decembrie 2008.