Basescu: Eu raspund pentru esecul Schengen! Vezi cum a escaladat conflictul cu granzii UE

„Eu imi asum responsabilitatea politica a intarzierii accesului Romaniei in Spatiul Schengen, pentru ca sunt seful statului si cineva trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate”, a spus Basescu, citat de Mediafax.

Tot miercuri, presedintele a participat la sedinta de Guvern, unde a solicitat membrilor cabinetului Boc sa se „bata pana in ultima clipa” pentru aderarea la Spatiul Schengen in termenul stabilit, aprilie-mai 2011, avertizand insa ca Romania nu poate denunta Mecanismul de Cooperare si Verificare sau bloca aderarea Croatiei la UE.

El a aratat totodata ca nu recomanda parlamentarilor sa avizeze negativ solicitarea Germaniei privind majorarea numarului de europarlamentari, potrivit Mediafax.

Cu toate acestea, Basescu a recomandat ca fondurile aflate in 2011 la dispozitia Guvernului pentru securizarea frontierelor, in suma de 271 milioane euro, sa fie alocate intreprinderilor mici si mijlocii, in conditiile in care nu exista un termen fixat pentru aderarea la Schengen.

De asemenea, Basescu le-a cerut ministrilor sa acorde atentie modului de desfasurare a licitatiilor publice pentru contracte finantate din fonduri europene, aratand ca un raport al Comisiei Europene privind MCV a legat licitatiile de functionarea justitiei si, implicit, de aderarea la Schengen.

Cum au aparut tensiunile pe axa Paris-Berlin-Bucuresti

In decembrie, ministrii de Interne ai Frantei si Germaniei au transmis CE o scrisoare prin care se solicita amanarea aderarii Romaniei, dar si a Bulgariei, la Schengen, solicitarea fiind de asemenea adresata presedintiei belgiene a UE si Ungariei, care va prelua presedintia, au declarat surse europene, citate de Mediafax. Aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen era programata pentru 27 martie 2011.

Motivele invocate au fost controlarea fluxurilor de imigranti, in conditiile in care 75% din imigatia ilegala din Europa trece prin Romania si Bulgaria, potrivit ministrului francez al Afacerilor Europene, si criminalitatea organizata, eforturile Romaniei si Bulgariei pentru ameliorarea controlul frontierelor lor fiind apreciate drept insuficiente.

La acel moment, Traian Basescu a catalogat cererea celor doua state membre UE ca fiind un „act de discriminare la adresa Romaniei”.

Tot atunci, ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, a aratat ca toate clauzele asumate in fata partenerilor europeni au fost indeplinite si ca decizia aderarii Romaniei la Shenghen este una politica.

Consilierul prezidential pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a declarat, la RFI, ca aderarea Romaniei la Schengen in martie 2011 este „foarte putin probabila” si nu a exclus amanarea aderarii cu un an sau doi.

Contraofensiva diplomatica a Romaniei

In replica la demersurile Frantei si Germaniei, ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, sustine ca, in conditiile in care Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), invocat in cazul aderarii Romaniei la Schengen, este folosit in alte domenii si devine un handicap, Romania il poate denunta unilateral, la fel cum poate conditiona aderarea Croatiei la UE.

„Haideti sa privim la situatia Croatiei. Noi sustinem orice extindere a Uniunii Europene in Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta sa se faca fara MCV, in conditiile in care, in cazul nostru, se mentine MCV”, a declarat oficialul roman, intr-un interviu acordat Adevarul.

Pe de alta parte, Baconschi a declarat ca „Germania a fost de acord cu amanarea aderarii celor doua state in Schengen din cauza intarzierilor inregistrate de Bulgaria”. Pozitia ministrului de Externe a fost comentata pe larg de presa de la Sofia. Jurnalistii de la Novinite amintesc ca „declaratiile sefului diplomatiei romane, Teodor Baconschi, contrazic declaratiile Guvernului de la Sofia care sustine ca Bulgaria a indeplinit mai bine decat Romania criteriile de aderare la spatiul Schengen.

La randul lor, parlamentarii romani iau in calcul posibilitatea respingerii, consultative, a unui protocol pentru numirea a 18 europarlamentari suplimentari, care ar afecta inclusiv Germania si Franta.

Conditionarea votului Romaniei in ceea ce priveste aderarea Croatiei la UE, precum si amenintarile voalate ale parlamentarilor de la Bucuresti ca nu vor ratifica protocolul pentru suplimentarea numarului de europarlamentari pot fi vazute ca o moneda de schimb cu obtinerea intrarii Romaniei in spatiul Schengen pe 27 martie 2011.

Potrivit protocolului, Franta ar urma sa castige inca doi europarlamentari, iar Germania si-ar pastra toti cei 99 de europarlamentari alesi, pana in 2014, cand locurile alocate pentru ea vor scadea la 96. Si Olanda ar obtine un europarlamentar in plus, in timp ce Spania ar primi patru.

Spania a reactionat la intentiile Bucurestiului de a bloca suplimentarea numarului de europarlamentari pentru un grup de tari din care face parte alaturi de Franta si Germania.

„Ei (romanii – n. red.) folosesc instrumentul gresit, daca vor sa exercite presiuni asupra Frantei sau Germaniei, pentru ca niciuna dintre ele nu va castiga din cei 18 europarlamentari”, a spus Pedro Lopez de Pablo, purtator de cuvant al grupului spaniol de centru-dreapta din PE.