Big Brother sau pro-europeni? Ce efecte are limitarea interceptarilor telefonice

04 Feb, 00:07 • traian.badulescu
Cum preferi, mai multa putere pentru serviciile secrete la ascultarea telefoanelor, ca sa ne protejeze de raufacatori, sau restrictii la interceptarea convorbirilor, astfel incat simplii cetateni sa se elibereze de teama ca sunt urmariti in permanenta? Noul Cod de Procedura Penala, intrat in vigoare din aceasta luna, divide politicienii si specialistii in drept in doua tabere.
Big Brother sau pro-europeni? Ce efecte are limitarea interceptarilor telefonice

Unii acuza ca mai multe infractiuni vor ramane nepedepsite, in timp ce altii sustin ca multe interceptari sunt abuzive. Ce pledoarie au cele doua parti in favoarea unui stat „Big-Brother”, respectiv a unuia „pro-european”?

Controversatul articol 140 din Noul Cod
de Procedura Penala a starnit un schimb acid de replici intre
presedintele tarii Traian Basescu si premierul Victor Ponta. 

„Statul ramane fara mijloace de a
identifica si preveni acte de genul urmator: abuz in serviciu, trafic
de influenta, fraude fiscale, trafic de persoane, criminalitate
transfrontaliera, comercializare sau tranzit de droguri, toate
acestea se urmaresc prin mijloace tehnice, ori din acest punct de
vedere articolul 140 ia organelor statului capacitatea de a prinde
retele sau oameni implicati in astfel de ilegalitati”, declara
recent presedintele tarii, care solicita premierului modificari la noul Cod de Procedura Penala.

Guvernul a prezentat o scrisoare pe
care presedintele Basescu i-a transmis-o, joi, premierului Ponta in
care solicita adoptarea unei Ordonante de Urgenta privind noul Cod
penal si Codul de procedura penala, dar si raspunsul in care Ponta
aminteste ca cele doua coduri au fost initiate de Guvernul Boc.

Conform alineatului 1 al articolului
140 din noul Cod de procedura penala, „supravegherea tehnica
poate fi dispusa in cursul urmaririi penale, pe o durata de cel mult
30 de zile, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si
libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece
cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad
acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din
care face parte procurorul care a formulat cererea”.

Intrarea in vigoare la 1 februarie a
celor doua coduri – penal si de procedura penala – a starnit un val
consistent de reactii, inclusiv din directia Presedintiei. Printre
reglementarile criticate in spatiul public se numara si cea legata de
interceptari, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor
posibilitatea sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar
exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

[b]Incriminam fapte, nu persoane[/b]

In acest context, premierul Victor
Ponta a anuntat vineri ca Guvernul va aproba saptamana viitoare,
miercuri, mici ajustari la Codul de procedura penala care vor
clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari ce
va fi prezentata vineri pe site-ul Ministerului Justitiei, el
adaugand ca este „o prostie” sa spui ca noul cod protejeaza
infractorii.

Premierul a aratat insa ca aceasta
clarificare ar permite inceperea urmaririi penale „fata de
fapte, si nu fata de persoane”.

In acord cu premierul, Asociatia
Magistratilor din Romania (AMR) apreciaza ca problema articolului 140
din noul Cod de Procedura Penala este una falsa si invocata
artificial.

„Niciun text din noul cod nu
obliga organele de urmarire penala sa aduca la cunostinta
invinuitului probele pe care le administreaza in scopul dovedirii
invinuirii sale decat la terminarea urmaririi penale”, a
declarat presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania,
judecatorul Gabriela Baltag.

In replica, avocatul Iulian Urban a
spus ca judecatorul Gabriela Baltag are dreptate, insa problema
procurorilor nu este ca trebuie sa prezinte continutul probelor pe
care le administreaza ci sa instiinteze invinuitii ca urmeaza sa fie
urmariti penal.

Urban apreciaza ca, in cazul aplicarii
noului Cod de Procedura Penala, multe dosare instrumentate de DNA nu
vor mai putea fi sustinute in instanta.

„De exemplu, afacerea demascata de
DNA privind lantul de evaziune fiscala din industria carnii. Ar fi fost obligatoriu ca procurorii sa le aduca la
cunostina ca sunt interceptati. Cum ar mai fi fost descoperite
legaturile cu lumea politica? Si in cazurile de terorism ce faci?”,
intreaba
avocatul.

In opinia sa, „toti cei din politica” s-au pus de acord cu un text de lege care sa ii asigure ca „pot
fura linistiti”.

[b]Interceptarile abuzive, neagreate de
UE[/b]

Avocatul specializat in drept penal
Marius Catalin Predut a explicat pentru DailyBusiness.ro care sunt
schimbarile din noul Cod de Procedura Penala si ce efecte au acestea.

„Daca pana acum exista posibilitatea
ca procurorii sa se desfasoare acte premergatoare, acum nu se mai pot
face pana cand persoana suspectata nu este instiintata. Intai i se
aduce la cunostinta ca este urmarita penal si apoi sunt demarate
interceptarile”, a explicat Predut.

Un prim efect al aplicarii noului Cod
ar fi ca procurorii isi vor realiza mai greu probatoriul impotriva
suspectilor.

Pe de alta parte, Predut arata ca noua
prevedere face parte dintr-o directiva europeana care impune ca orice
act de urmarire penala sa aiba loc dupa ce i se aduce la cunostinta
persoanei invinuite.

[b]Exceptii pentru hackeri si
teroristi[/b]

El este insa de parere ca problema trebuie
nuantata foarte mult, adica sa se precizeze pentru care anumite
infractiuni se pot efectua totusi acte premergatoare precum interceptatul telefoanelor.

„Este absurd sa ii aduci la
cunostinta unui hacker ca ii faci perchezitie. El poate scapa rapid
de probe. Acestia au un mod de operare foarte volatil”, adauga
Catalin Predut.

El considera insa ca masura
premergatoarea a interceptarilor nu ar trebui aplicata in cazul
infractiunilor marunte, care nu prezinta un pericol grav pentru
societate.

„Trebuie urmarit scopul actelor
premergatoare si nu sa stranga cu orice pret anumite dovezi impotriva
unui suspect. Trebuie sa i se a asigura
persoanei dreptul de a se apara”, sustine avocatul specializat in
drept penal.

El admite insa ca in urma aplicarii
acestei prevederi, va fi foarte greu pentru procurori sa
instrumenteze dosarele. Astfel, va scadea numarul de dosare si
implicit de condamnari.

Conform acestuia, cel mai mult va
scadea numarul de dosare privind traficul de influenta.

[b]Condamnari doar pe interceptari[/b]

Caracterul abuziv al folosirii
interceptarilor ar consta in faptul ca s-au pronuntat unele
condamnari exclusiv pe baza acestora, potrivit unor surse judiciare.

Ele au mentionat in acest sens dosarul „Mita pentru generali” de la Pitesti, in care au fost condamnati
zeci de militari la inchisoare pentru fraudarea examenelor.

Conform surselor citate, procurorii nu
vor mai putea obtine condamnari doar pe baza unor interceptari si a
unor declaratii „smulse” ulterior inculpatilor. 

„Era foarte greu sa iti dovedesti
nevinovatia”, au adaugat sursele care considera justificate
interceptarile, actiunile de filaj si investigatorii sub acoperire
doar daca exista suspiciuni rezonabile.

„Adica, daca au fost depuse
denunturi, daca persoana care ar urma sa fie cumparata, este abordata
de anumite persoane si face ea un denunt, atunci sa se efectueze
interceptari”, au mai spus sursele.

Citeste si: Zi neagra pentru Romania. 6 legi cel putin suspecte, pe masa Parlamentului