Cand includem antreprenorii in modelul de business al statului roman?

„Mai mult decat
oricand, companiile care vor sa creasca pun in centrul activitatii
lor clientul si nevoile acestuia. Clientul este definit fie ca acela
care plateste pretul produsului/serviciului oferit fie, intr-un sens
mai profund, cel care aduce valoarea cea mai mare in companie, si
aici nu ne referim la venituri directe. De exemplu, daca acceptam a
doua definitie, pentru un gigant farmaceutic, cei mai importanti
clienti nu sunt pacientii care utilizeaza medicamentele sau medicii
care prescriu medicamentele, ci proprii cercetatori (conform Robert
Simons, The Right Customer – The First Step in Winning a Strategy,
Harvard Business Review)”, a spus Mihaela Matei, coordonator
proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului
romanesc, EY Romania.

Potrivit acesteia,
strategia companiei este de a-i incuraja sa realizeze cercetari si sa
le prezinte la conferinte de specialitate. Bineinteles ca scopul
final este descoperirea de produse inovative care vor fi ulterior
comercializate. De altfel, o companie de acest fel este organizata ca
o universitate concentrata pe cercetare, in care cea mai mare parte a
fondurilor se duc catre cercetare si dezvoltare si nu spre eforturile
de vanzare, de exemplu.

Dupa modelul acesta,
avand in vedere ca antreprenorii sunt un
motor de crestere economica si o
sursa-cheie de locuri de munca, clientul principal, catre care ar
merge cele mai multe resurse ale statului, ar putea fi chiar
antreprenorul.

Mihaela Matei a
precizat ca e greu sa faci performanta alocand resurse in multe
directii. Prin urmare, statul ar putea sa identifice ca linie
strategica fundamentala de actiune incurajarea antreprenorilor. Este
adevarat ca nu toti antreprenorii vor avea succes, asa cum nu toti
cercetatorii vor descoperi componente chimice ce se vor transforma in
produse de succes. Dar daca cei care vor sa devina antreprenori sunt
sprijiniti semnificativ, statul gandindu-se in primul rand la ei
atunci cand ia decizii, acest model de business ne-ar putea
transforma nu in urmatoarea natiune “Google”,
dar intr-o economie cu crestere sanatoasa,
care isi va asigura acoperirea decalajelor istorice de dezvoltare.

Astfel, s-ar putea
facilita si mai mult accesul la finantare, reglementarile ar fi mai
simple si impozitarea mai neimpovaratoare, s-ar dezvolta si mai mult
o educatie antreprenoriala de calitate si s-ar stimula in timp
mentalitati favorabile antreprenorilor.

Sa luam de exemplu
unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea
antreprenoriatului in Romania: situatia culturii antreprenoriale.
Doar 5% dintre antreprenorii romani cred
ca esecul in afaceri este perceput ca o oportunitate de invatare.
Desi antreprenorii sunt din ce in ce mai admirati pentru curajul de
a-si asuma riscul de a actiona pe cont propriu, departe de siguranta
unui loc de munca stabil, iar a fi antreprenor este o optiune de
cariera din ce in ce mai la moda, foarte putini dintre noi au curajul
de a face pasul spre antreprenoriat, a mai aratat Mihaela Matei.


Conform studiului
EY- Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc,
doar 14% dintre antreprenorii care au raspuns chestionarului EY
Romania cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri, in
timp ce 81% considera ca esecul va
reprezenta o bariera pentru viitoarele
proiecte de afaceri, este un esec in cariera sau indica lipsa
abilitatilor necesare.

Aceste procente ne
claseaza pe penultimul loc la atitudinea pozitiva fata de risc
din 21 de tari analizate, Romania fiind urmata doar de Brazilia, in
timp ce Statele Unite conduc clasamentul. Suntem depasiti in
clasament de tari etatiste sau cu societati conservatoare, precum
Franta si Japonia, dar si de tari cu care impartim un trecut
comunist, in care initiativa personala a fost puternic descurajata,
precum Rusia.

“O astfel de perceptie negativa a
esecului este unul dintre indicatorii cei mai importanti ai faptului
ca societatea nu e cu adevarat favorabila ideii de antreprenoriat.
Desi la nivel superficial admiram antreprenorii si succesul lor, ne
este frica de judecata celorlalti in cazul unui esec. Esti tanar,
sanatos, nu ai rata la banci, nu ai obligatii familiale, prin urmare
de ce n-ai incerca sa devii antreprenor? Pe langa multe raspunsuri
care ne vin imediat in minte, ca lipsa finantarii si birocratia, cei
mai multi dintre noi nu ajung sa intreprinda ceva pe cont propriu si
din cauza acestei frici de a fi judecat negativ”, a spus Mihaela
Matei.

„Ceea ce ne indica
faptul ca admiram succesul, dar nu percepem esecul ca fiind la fel de
valoros. Sunt multe studii academice si statistici care demonstreaza
ca experienta antreprenoriala este un indicator important al
abilitatii antreprenoriale. Pe de o parte, prin efectul de selectie
(daca ai inceput companii de succes, vei putea crea si altele la fel
de bune), iar pe de alta parte prin efectul experientei acumulate ca
antreprenor in serie. Pentru ca, prin experienta primei firme, vei
ocoli in urmatoarele companii create greseli deja facute”, a
adaugat aceasta.

Tocmai datorita
acestei conexiuni intre numarul de firme infiintate anterior si
succesul viitor, Fundatia Kauffman, una dintre cele mai importante
institutii care urmareste fenomenul antreprenorial, analizeaza unul
dintre cei mai importanti indicatori ai populatiei de antreprenori –
experienta antreprenoriala, pentru a anticipa daca generatia curenta
va avea mai mult succes decat populatia de antreprenori din anul
anterior. In Romania, EY nu a gasit o astfel de statistica despre
antreprenorii romani, dar, de exemplu, in Statele Unite, in 2013, 41%
dintre cei care au inceput o firma fondasera deja cel putin o
companie, iar 48% dintre acestia din urma creasera mai mult de o
companie de-a lungul timpului.

Plecand de la
perceptia esecului in afaceri, trebuie spus ca 59% dintre
antreprenorii respondenti in cadrul
studiului EY Antreprenorii considera ca mentalitatile
si valorile romanesti nu sustin spiritul intreprinzator,
fata de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeana si 29% dintre
respondentii tarilor G20.

“Asadar, la limita, ramane
intrebarea: cand vom avea prima campanie sociala la TV care sa ne
spuna nu ca zaharul si sarea in exces dauneaza sanatatii, ci ca
antreprenorii sunt foarte importanti pentru economia romaneasca? Si
cand vor fi valorizati antreprenorii la nivel strategic in modelul de
business al statului roman?”, se intreaba Mihaela
Matei.

Citeste si: Cum putem incuraja
business-urile creative prin masuri fiscale