Care este miza de business a interzicerii alimentelor modificate genetic?

Hipermarketurile Real si Auchan Romania nu vor mai comercializa alimente modificate genetic, alaturandu-se astfel altor retaileri prezenti pe piata nationala, precum Billa, Kaufland sau Penny. Specialistii din piata cred ca, dincolo de masura cu un vadit caracter de imagine, argumentul „genetic” permite retelelor de hypermarketuri sa „arate pisica” producatorilor nemultumiti de taxele de magazin.

Sunt sau nu periculoase alimentele modificate genetic? Se poate dovedi ca un aliment provine dintr-un animal sau o planta modificata? Care este situatia pe piata romaneasca? Intrebari intr-o problema extrem de controversata, care atrage, cum era de asteptat, raspunsuri controversate.

Greenpeace, una dintre cele mai importante organizatii ecologiste din lume, a declansat anul trecut in Romania o campanie prin care incearca sa convinga supermarketurile si hypermarketurile sa nu mai vanda produse modificate genetic. Gabriel Paun, coordonator campanii Greenpeace, spune ca alimentele OMG (organisme modificate genetic) reprezinta un pericol real pentru consumatori si ca trebuie interzise.

„Nimeni nu doreste sa fie cobai pentru OMG. Era de asteptat ca si in Romania, la fel ca in celelalte tari din UE, consumatorii sa refuze sa manance alimente modificate genetic. Rezultatele sondajului de opinie comandat de Greenpeace arata ca vasta majoritate a romanilor respinge categoric alimentele MG din farfurii si doreste ca acestea sa dispara de pe rafturile magazinelor alimentare”, declara Gabriel Paun.

Greenpeace a obtinut deja acordul mai multor retele de retail pentru a nu mai comercializa astfel de produse.

„Auchan si Real garanteaza ca nu comercializeaza niciun aliment etichetat cu OMG. In prezent, pe lista rosie (cea a magazinelor care nu garanteaza ca vand produse OMG – n.r.) sunt trecute supermarketurile Artima si La Fourmi, pe cea portocalie (cele care garanteaza doar pentru produsele proprii ca nu contin OMG – n.r.) Metro, Selgros, Carrefour, Mega Image iar pe cea verde (fara alimente OMG – n.r.) se afla Billa, Kaufland, Real, Auchan, Penny si majoritatea retailerilor prezenti pe piata”, a declarat Gabriel Paun, citat de NewsIn.

Dincolo de initiativa ecologista a celor de la Greenpeace, specialistii din piata cred ca in spatele acestei campanii se ascund diferite interese, iar printre beneficiari s-ar afla inclusiv retelele de retail, care pot folosi argumentul „ecologic” in conflictul deschis cu producatorii privind taxele de magazin.

„Noi am cerut tuturor producatorilor si distribuitorilor sa ne garanteze in scris ca nu ne furnizeaza produse care sunt modificate genetic”, a declarat Mariana Dragan, directorul de comunicare de la Auchan, retea nou intrata in trendul „green” promovat de cei de la Greenpeace.

Nicolae Stefan, presedintele Federatiei Agrostar, crede insa ca toata campania are un scop evident de promovare si totodata un accent de presiune la adresa producatorilor.

„Atata timp cat 70-80% din furajele consumate de animalele din Romania vin din import, iar mare parte din furaje sunt modificate genetic, de la soia, la porumb, malai etc, este greu sa produci totul ecologic. Daca ai folosi numai furaje eco, pretul produsului final ar fi mult mai mare, iar falimentul te-ar astepta la usa”, a spus Stefan.

Petru Daea, fostul ministru al agriculturii spune ca, dincolo de ideea nobila a trendului „green”, aceea de a se produce si consuma numai alimente fara OMG, in actuala conjunctura economica, Romania ar avea de pierdut daca ar trece exclusiv pe productia bio.

„Noi avem nevoie anual de 400.000 de tone de soia. Daca nu am folosi ingrasaminte si nu le-am produce in tara, ar insemna sa le aducem din import. Oare nu acesta este de fapt interesul, sa devenim tara importatoare?”, se intreaba Petru Daea, fostul ministru al Agriculturii.

El spune ca nu exista niciun argument stiintific care sa demonstreze ca alimentele provenite din plante sau animale modificate genetic ar reprezenta un pericol pentru consumul uman.

„Problema e strict de business. Unii vor sa importe ingrasaminte de afara, sa castige din importuri. In plus, hypermarketurile vor sa isi spele imaginea in acest conflict cu producatorii, afirmand ca ele vor produse ieftine, ecologice, dar ca producatorii sunt de vina ca nu le produc. Problema e cat se poate de clara”, a punctat Daea.

Fostul ministru spune ca Olanda, Spania, Germania, toate marile tari europene nu au nicio problema in a importa furaje modificate genetic, in conditiile cresterii importante a consumului de produse alimentare.

„Exista si alte interese, ale tarilor mici, fara suprafete agricole importante, care nu isi pot asigura singure productia agricola, astfel ca incearca sa impuna acest trend ecologic care le permite sa cultive ecologic, dar si scump in acelasi timp. Adica cu profit foarte bun. Exemplele sunt variate, de la Austria, la Elvetia”, a mai spus Daea.

Romanii nu accepta alimentele OMG, cel putin in sondaje

Specialistii din piata sunt ca in Romania, problema alimentelor modificate genetic nu este atat de mare ca in tarile dezvoltate, ca Spania sau Germania. La noi, doar 10-20% din productia de produse alimentare este susceptibila a fi realizata pe baza organismelor modificate genetic.

Nici macar hipermarketurile nu stiu exact care este situatia. „Nu avem un control al producatorilor, ci doar o declaratie de conformitate prin care ei spun ca nu au folosit ingrasamite chimice, plante modificate genetic etc.”, a declarat Mariana Dragan, directorul de la comunincare de la Auchan.

„Mizam pe buna lor credinta, pentru inceput. Problema este relativ noua in Romania. Incercam sa aflam din experienta retelei internationale Auchan cum s-a rezolvat aceasta problema si apoi vom lua si noi masuri. Cert este ca vrem sa avem numai produse de calitate in magazin”, a mai spus Dragan.

Cum recunoastem un aliment modificat genetic? „In acest moment, este imposibil sa spui ca un aliment sau altul sunt modificate genetic. Daca nu urmaresti parcursul de fabricatie, daca nu faci analiza tututor materiilor prime folosite in realizarea acelui produs, toate sunt identice”, a spus Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii.

Dincolo de controversele legate de oportunitatea vanzarii sau nu a produselor alimentare modificate genetic, opinia consumatorilor este foarte clara. Conform unui studiu comandat de Greenpeace, anul trecut, 67% dintre romani refuza categoric sa consume alimente modificate genetic.

Cea mai mare parte dintre respondentii care ar consuma astfel de produse provin din Moldova (21%), in timp ce 72% din respondentii cu resedinta in Oltenia, Muntenia si Dobrogea resping aceasta posibilitate.

Sondajul privind preferintele consumatorilor a fost realizat de catre compania Mercury Research, in perioada 17-30 iunie 2007, pe un esantion de 1.247 respondenti. Studiul este reprezentativ la nivel national, iar eroarea maxima este de plus/minus 2,7%.

In Romania, potrivit Hotararii de Guvern 173/2006, toate alimentele care contin organisme modificate genetic (OMG) in procent mai mare de 0,9% trebuie etichetate.

Legea obliga producatorii sa eticheteze alimentele obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic, ori obtinute din OMG in procent mai mare de 0,9%, cu conditia ca aceste urme de OMG sa fie intamplatoare sau inevitabile din punct de vedere tehnic.