Cat de mult va conta in Romania modificarea legislatiei paradisurilor fiscale?

Liderii G20 au solicitat, la initiativa Germaniei si Frantei, publicarea unei liste cu paradisurile fiscale, intr-un efort menit sa controleze evaziunea fiscala la nivel mondial.

„Statele incearca sa gaseasca solutii sa-si carpeasca oile”, a spus pentru DailyBusiness.ro Gabriel Biris, partener la compania de consultanta fiscala Biris&Goran, referindu-se la masurile pentru cresterea incasarilor la buget.

Cu toate acestea, in Romania nu se vor resimti cresteri la nivelul incasarilor bugetare, apreciaza Biris, precizand ca statul roman are instrumente interne prin care sa se protejeze de evaziunile prin off-shore-uri.

„In Romania, folosirea off-shore-urilor este destul de redusa, nu are amplitudinea la care se gandesc multi”, a adaugat Biris.

Pe de alta parte, Sebastian Bodu, membru al comisiei pentru afaceri economice si monetare a Parlamentului European, apreciaza ca si incasarile la bugetul de stat al Romaniei vor fi mai mari.

[quote=Sebastian Bodu, europarlamentar]Statul ar trebui sa inchida portitele legislative prin care contribuabilii cauta sa plateasca cat mai putin[/quote]
Bodu preconizeaza ca masurile G20 vor determina plata unor taxe noi sau mai mari pentru firmele care actioneaza prin off-shore-uri

„Daca firma produce in Romania si are sediul inregistrat in Olanda, va plati impozit in Romania sau un impozit mai mare in Olanda. Masura este benefica pentru bugetele statelor nationale”, considera Bodu. El a spus ca in Romania, fondurile de investitii sau vehiculele investitionale sunt inregistrate de regula in paradisuri fiscale.

In schimb, Biris spune ca veniturile la buget vor creste daca statul va atrage in tara mai multe holdinguri.

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), apreciaza ca si Romania ar putea fi considerata un paradis fiscal, cu o cota de impozitare de 16%, mai mica decat in Marea Britanie, unde depaseste 30%.

„Fiscalitatea redusa este si unul dintre avantajele noastre. S-ar putea merge in exces cu masurile G20”, a atras atentia Pogonaru.

El spune ca „cele mai respectabile institutii financiare internationale au fonduri de investitii inregistrate in aceste tari, pentru a avea un avantaj competitonal”.

Secretul bancar, pe cale de disparitie

Secretul bancar, legislatie legata de confidentialitatea informatiilor bancare prezenta in unele raiuri fiscale, ar putea deveni o legenda in urma presiunilor G20.

Cresterea transparentei privind operatiunile financiare si economice este una din intentiile majore ale summit-ului G-20, insa nu sunt deocamdata mentionate caile prin care diverse operatiuni din trecut vor fi transparentizate, subliniaza Cristian Tudorescu, director general al societatii de administrare a invesitiilor Explore Asset Management.

„Sa ne amintim refuzul recent al bancilor elvetiene de a face publice numele unor clienti pentru care au derulat operatiuni”, adauga Tudorescu.

[quote=Cristian Tudorescu, director general Explore Asset Management]Am putea vorbi de o schimbare majora de reguli in timpul ‘jocului'[/quote]
Sebastian Bodu spune ca nu toate paradisurile fiscale au si legislatia secretului bancar. Printre tarile cu secret bancar, el mentioneaza Luxemburg, Belgia si Olanda.

„Cred ca intentia G20 este sa reglementeze ambele situatii (a fiscalitatii reduse sau inexistente si a secretului bancar din paradisurile fiscale – n..r.)”, adauga Bodu.

Din perspective unui „om de stat”, Bodu vede in off-shore-uri si in secretul bancar niste generatoare de probleme.

El considera ca o miscare „indrazneata” din partea statului roman pentru evitarea problemelor cauzate de acestea ar fi suprataxarea firmelor inregistrate in paradisurile fiscale. Masura ar fi una indrazneata pentru ca niciun stat nu a mai luat o decizie similara pana in prezent.

Cristian Tudorescu mentioneaza ca un alt efect benefic al masurilor G20 ar putea fi, pe viitor, aplicarea unor reguli de transparenta mai clare, cum ar fi evidentierea structurii actionariatului unor companii, colaborarea intre institutii din diverse state privind schimbul acestor informatii.

„Trebuie avut in vedere faptul ca unele organizatii sau companii au fost deja construite pe modele off-shore si nu este limpede cum se vor aduce lucrurile la lumina. Am putea vorbi de o schimbare majora de reguli in timpul ‘jocului'”, preconizeaza Tudorescu.

Sebastian Bodu vede in schimbarea acestei reguli o noua sursa de venit la bugetul statului. Potrivit europarlamentarului roman, companiile care deruleaza activitati in Romania prin intermediul unor filiale inregistrate in paradisuri fiscale, nu platesc nicio taxa in cazul in care isi vand business-ul local.

Un exemplu in acest sens poate fi omul de afaceri Dinu Patriciu, care nu a trebuit sa plateasca nicio taxa statului roman in cazul vinderii unui pachet de actiuni din grupul Rompetrol.

Si asta pentru ca grupul este inregistrat in Olanda, Patriciu vanzand astfel din actiunile firmei olandeze, care detine companii in Romania.

Lista neagra cu paradisurile fiscale

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a publicat joi o lista neagra a tarilor „necooperante din punct de vedere fiscal”, de pe care lipsesc, insa, cele mai cunoscute paradisuri fiscale, dupa ce acestea au cedat in fata presiunii internationale din ultimele saptamani si si-au modificat legislatia.

Lista nearga contine numele a patru tari care nu si-au luat niciun angajament de a respecta standardele internationale pe plan fiscal: Costa Rica, Malaysia, Filipine si Uruguay.

De asemenea, pietele financiare cele mai vizate in mod obisnuit in materie de evaziune fiscala figureaza pe o a doua lista, pe care sunt incluse tarile care si-au asumat angajamente, dar nu le-au implementat „substantial”. Aceasta „lista gri” cuprinde in special Monaco, Liechtenstein, Elvetia si Luxembourg.

In ultimele saptamani, mai multe state intrate in vizorul comunitatii internationale au oferit dovezi de bunavointa pentru a evita sa fie incluse de OCDE pe lista actualizata pe care o cer tarile mari.

Problema paradisurilor fiscale, „gauri negre in privinta finantelor”, a fost readusa in discutie in noiembrie 2008, in perioada cea mai grava a crizei financiare, la o reuniune a 17 tari organizata la Paris, la initiativa Germaniei si Frantei. Statele participante au cerut OCDE sa reactualizeze, pana la mijlocul anului 2009, lista neagra a paradisurilor fiscale, la care Berlinul cerea adaugarea Elvetiei.

Temandu-se sa nu figureze pe lista reactualizata, Belgia, Austria, Luxembourg, Elvetia, Liechtenstein, dar si Andorra au anuntat in ultimul moment o modificare a legislatiilor nationale privind secretul bancar.

OCDE ia in calcul patru criterii pentru a defini un paradis fiscal: impozite insignifiante sau inexistente, lipsa de transparenta in ceea ce priveste regimul fiscal, lipsa de schimburi de informatii fiscale cu alte state si atragerea de societati paravan cu activitate fictiva.