Coface: Astazi, nimeni nu mai poate fi considerat bun platnic

DailyBusiness.ro:

Ce estimari aveti privind evolutia numarului de falimente pentru acest an?
Andreea Crainic: In acest moment nu avem la dispozitie datele finale privind numarul de falimente inregistrate la sfarsitul lui 2008, insa din estimarile noastre si pornind de la trendul ultimelor luni, ne asteptam la o dublare a numarului cazurilor de insolventa, comparativ cu 2007.

DB: Care sunt cauzele principale?
AC: In primele 6 luni din 2008, nu se poate vorbi de o legatura directa intre cazurile de insolventa inregistrate si criza financiara, insa in a doua jumatate a anului, tot mai multe firme au intrat in incapacitate de plata din aceasta cauza. Este vorba de un numar mare de companii, in special de IMM-uri, care nu au mai putut face fata platilor catre furnizori. Dupa cum se stie, acestea isi desfasurau activitatea in principal din surse imprumutate de la banci si din credite comerciale. Blocarea creditarii a insemnat practic blocarea activitatii acestora.

DB: Insa situatia nu este specifica numai IMM-urilor.
AC: Nu. Cresterea dobanzilor la credite, reevaluarea garantiilor sau blocarea unor linii de credit au pus in dificultate si fimele mari, mai ales pe cele din domeniul constructiilor, unde multe proiecte au ramas in stand-by. O alta problema a firmelor din constructii care au intrat in incapacitate de plata o reprezinta si ieftinirea, uneori cu pana la 50%, a materialelor de constructii. Multe firme au cumparat materialele acum cateva luni la un pret mult mai mare, pe care trebuie sa-l achite acum furnizorilor. De asemenea, furnizorii de materiale de constructii au ramas cu stocuri achizitionate la un pret mult mai mare decat cel de acum.

DB: Ce s-a intamplat in cazul companiilor cu activitate la export?
AC: Un alt efect al crizei l-au resimtit si exportatorii. Firme care livrau peste 50% din productia lor catre export s-au confruntat cu o scadere drastica a comenzilor, mai ales in cazul bunurilor cu o valoare adaugata mare. Scaderea drastica a comenzilor si intarzierile prea mari la plata din partea clientilor externi au condus la inchiderea activitatii exportatorilor in cauza.

DB: Pe langa firmele din sectorul comertului, care ar fi cele mai vulnerabile la faliment, in acest an?
AC: Intr-adevar, firmele din domeniul comertului vor ocupa in continuare prima pozitie in topul falimentelor, insa ne asteptam la cresteri ale ponderilor in totalul insolventelor si in domenii precum constructiile, tranzactiile imobiliare, transporturile, fabricarea lemnului si a produselor din lemn, industria textila.

DB: Care vor fi domeniile cu cele mai putine falimente?
AC: Domeniile cu cele mai putine falimente sunt in general sectoarele in care piata inregistreaza un grad foarte mare de concentrare si in care putinii jucatori detin o putere financiara semnificativa, respectiv in productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze, sau in domeniul telecomunicatiilor.

DB: Ce se intampla cu perioadele de intarziere la plata in contextul actual?
AC: Din pozitia Coface de asigurator de credite comerciale si recuperator de creante, putem afirma ca cel putin 80% din tranzactiile comerciale sunt platite cu intarziere. Acest lucru este confirmat si de cresterea foarte mare a numarului incidentelor de plata cu cec-uri si bilete la ordin. Ingrijorator este faptul ca in foarte multe cazuri incidentele sunt inregistrate de companii care in 2007 aveau situatii financiare bune.

DB: Estimati o crestere si mai mare a intarzierilor la plata?
AC: In ultimele luni din 2008, am observat o dublare a numarului de intarzieri la plata raportate de catre asiguratii Coface in relatia cu partenerii lor de afaceri si ne asteptam ca aceasta tendinta sa continue si in primele luni ale anului 2009. Din cauza blocajului de lichiditati in care se afla firmele romanesti, chiar si in cazul unor parteneri de buna credinta, planurile de plati propuse se intind pe multe luni, majoritatea venind cu propuneri de re-esalonari care sa inceapa cu luna martie. Astfel, se ajunge la intrazieri la plata de peste 90 de zile.

DB: Ce sfaturi practice aveti pentru companiile care au de incasat creante?
AC: Ca masuri de management al riscului de credit, recomandam companiilor o mai mare prudenta in orice relatie comerciala. Orice decizie de acordare a unui credit comercial trebuie sa fie bazata pe informatii la zi despre situatia potentialului client, in special in ceea ce priveste incidentele de plata, datoriile mari la buget sau la furnizori. De asemenea, trebuie avut in vedere ca un partener traditional, cu care a existat o buna relatie comerciala de-a lungul timpului, se poate afla acum in dificultate. De aceea, nu recomandam acordarea de credite comerciale numai pe baza istoricului si a relatiei personale cu un anumit partener de afaceri.

DB: Care firme se pot considera protejate de criza, din acest punct de vedere?
AC: In actualele conditii de piata nicio firma nu este ferita de efectele crizei financiare. Acest lucru este confirmat de numeroasele cereri de deschidere a procedurii de insolventa impotriva unor firme de renume. Chiar daca acestea nu se vor concretiza in cazuri de faliment, firmele facand recurs si stingand debitele, este un semnal de alarma ca nimeni nu mai poate fi considerat un bun platnic astazi. Trebuie luat in considerare efectul de domino, generat de neplata din partea unui partener de afaceri, care se propaga mai departe catre furnizori.