Contorizarea individuala din Capitala aduce Primariei economii anuale de peste 13 mil. euro

Analiza a fost
realizata pe baza datelor centralizate obtinute de la Radet Bucuresti
si Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare
de Utilitati Publice (ANRSC).

In masura in care,
in perioada mentionata, gradul de contorizare ar fi fost de 100%,
bugetul Municipalitatii s-ar fi rotunjit cu inca peste 77 milioane de
euro.

“In paralel cu
beneficiile pe care le prezinta pentru populatie, instalarea
repartitoarelor de costuri este un instrument util si pentru
autoritatile locale. Acestea pot salva sume importante de bani ce pot
fi folosite ulterior pentru investitii in folosul comunitatii. In
acest sens, este nevoie de o strategie coerenta, care sa fie
implementata in mod sustinut. Acest lucru este cu atat mai important,
cu cat si prevederile Directivei Europene privind eficienta
energetica in legislatia romaneasca trebuie transpuse si implementate
si in tara noastra”, a declarat Marian Sisu, director general Ista
Romania.

Potrivit datelor
statistice, in perioada 2007-2012, Primaria Capitalei a alocat
subventii pentru achitarea incalzirii facturate la nivelul Capitalei
in valoare de aproximativ 510 milioane de euro. Datorita unui grad de
contorizare individuala cu repartitoare de 47%, suma ramasa in
vistieria Primariei s-a ridicat la aproximativ 70 milioane euro,
reprezentand o medie anuala de 13 milioane euro.

In cazul in care
sistemul de contorizare individuala ar fi fost inexistent,
cheltuielile aferente subventiei s-ar fi ridicat la 580 milioane
euro. Avand in vedere ca subventiile reprezinta diferenta dintre
pretul de productie si pretul care ajunge sa fie platit efectiv de
bucuresteni (ex.169 lei in perioada 2011-2012), Primaria a ajuns sa
plateasca in medie jumatate din tariful total pentru populatie.

“Din datele
furnizate de autoritati, reiese clar ca apartamentele contorizate
individual cu repartitoare de costuri isi reduc cheltuielile cu
energia termica cu pana la 40%, comparativ cu locuintele
necontorizate. In aceste conditii, investitia in instalarea
repartitoarelor de costuri devine o necesitate, cu atat mai mult cu
cat ea se amortizeaza intr-o perioada maxima de 12 luni de
exploatare”, a subliniat Marian Sisu.

Potrivit analizei
Ista, la sfarsitul anului 2012, gradul de contorizare a
bransamentelor la incalzire era de 97,40%, si respectiv 96,10% la apa
calda, la nivelul intregii tari fiind inregistrate 1.412.014 de
apartamente. Spre comparatie, in timp ce putin peste 50 % din
populatia tarii are montate repartitoare de costuri pentru
contorizarea individuala a consumului de energie, in Germania sau
Danemarca procentul ajunge chiar si la 100%, in Bulgaria la 95%,
Austria 92%, Cehia 80%.

In Bucuresti, la
aceeasi data, gradul de contorizare a bransamentelor era de 97,60% la
incalzire si de 98,15% la apa calda, numarul apartamentelor bransate
fiind de 566.481 in decembrie 2012. Bucurestiul ramane astfel cu mult
in urma altor capitale europene din punct de vedere al contorizarii
individuale cu repartitoare de costuri, cu doar 47% din totalul
apartamentelor conectate la sistemul centralizat de incalzire.