Criza financiara n-a terminat rezerva de socuri

Dezastru, haos, colaps, solutii disperate

– cuvintele preferate de mass-media internationala pentru a relata impactul ultimelor informatii din piata financiara de peste Ocean. New York Times, Washington Post si Financial Times au relatat pe spatii ample faptul ca nationalizarea celor doi giganti ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac s-a dovedit insuficienta pentru a rezolva problemele unui sistem grav afectat de prabusirea sistemului creditelor cu grad ridicat de risc.

Lehman Brothers, una dintre cele mai vechi banci americane, a cerut falimentul, iar Merrill Lynch a fost salvata in ultima clipa de Bank of America, care va investi 50 de miliarde pentru salvarea colosului financiar. Compania de asigurari American International Group (AIG) a solicitat de urgenta Rezervei Federale americane o finantare pe termen scurt in valoare de 40 miliarde de dolari, in conditiile in care a anuntat pierderi de 18 miliarde de dolari in ultimele trei luni, iar capitalizarea de piata a scazut cu aproape 50%.

Impactul deciziilor s-a simtit rapid in pietele financiare mondiale. In Europa, bursele au pierdut procente semnificative, cele mai afectate fiind companiile din segmentul bancar. BNP Paribas, Credit Agricole, Dexia, Fortis si Societe Generale au afisat pierderi de 6-9%.

Motivul? Investitorii se tem ca aceasta criza se va propaga, iar bancile europene, deja afectate de criza subprime, vor avea si mai mult de suferit in conditiile deprecierii continue a activelor si scumpirii creditului inter-bancar.

Pe piata bursiera de la Bucuresti, impactul a fost similar, pierderile fiind consemnate in special pe segmentul titlurilor financiare. Erste a pierdut 4,94%, BRD 4,43%, iar SIF-urile au inregistrat deprecieri intre 4,43% – SIF Moldova si 6,25%, in cazul SIF Transilvania.

Masuri disperate

Stirile negative din Statele Unite nu au provocat panica numai la bursa. In toata lumea, bancile centrale au decis sa pompeze sume uriase in piete, pentru a limita efectele dezastrului financiar ce se anunta la orizont.

Prima institutie care a reactionat a fost chiar Federal Reserve, sistemul de banci centrale americane, care a anuntat ca va acorda imprumuturi de urgenta bancilor, pe termen lung, si ca va accepta drept garantii inclusiv actiuni, o masura exceptionala.

[quote=Valerie Plagnol, specialist al companiei CM-CIC Securities, din Paris]Ne confruntam cu o criza dramatica a creditelor (…) iar faptul ca banca centrala include si actiunile intre garantiile pe care le accepta ar putea oferi o anumita siguranta pietei, dar nu sunt sigur. Fed face tot posibilul pentru a evita o prabusire majora[/quote]
Banca Centrala Europeana, Banca Angliei si cele din Franta si Germania au anuntat la randul lor ca vor pompa in piete lichiditati suplimentare. BCE a alocat 30 de miliarde de euro intr-o singura zi, in timp ce Banca Angliei a injectat fonduri suplimentare de 5 miliarde de lire sterline. Masuri similare au fost luate si in Asia, Banca Nationala Japoniei anuntandu-si intentia de a lua masuri „urgente si eficace”.

Criza a ajuns la o asemenea amploare incat, in premiera, 10 dintre cele mai mari banci din lume au anuntat infiintarea unui fond de imprumuturi cu un capital de 70 miliarde de dolari, pentru a creste lichiditatea si a reduce volatilitatea pe pietele internationale intr-o situatie denumita de institutii „climat de piata iesit din comun”.

Bank of America, Barclays, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs, JPMorgan Chase, Merrill Lynch, Morgan Stanley si UBS vor cotiza, astfel fiecare, cu cate 7 miliarde de dolari la fondul din care oricare dintre aceste institutii poate imprumuta pana la o treime din suma totala disponibila.

[quote= Peter Peterson, fost presedinte Lehman Brothers]Dumnezeule! Sunt in afaceri de 35 de ani, iar acestea sunt cele mai extraordinare evenimente pe care le-am vazut vreodata[/quote]
Criza financiara, abia la inceput?

„Buba subprime se va sparge, iar atunci cand se va intampla asta, va provoca un adevarat dezastru”, avertiza inainte de debutul crizei, intr-un interviu acordat BBC, investitorul american de origine maghiara George Soros.

Soros afirma ca vinovate de criza sunt chiar bancile care, in goana dupa profit, au ignorat orice masuri prudentiale si au ajuns sa acorde credite fara nici un fel de asigurare.

[quote= George Soros, om de afaceri]Credite pe ochi frumosi, pe venituri inexistente, pentru proprietati imobiliare supraevaluate. Era normal ca buba sa se sparga la un moment dat[/quote]
Avertismente au venit, printre altii, si de la omul de afaceri Warren Buffett care a avertizat in repetate randuri fata de pericolul subprime. El a declarat ca pretinsa securizare a ipotecilor este total lipsita de sens din punct de vedere economic.

„Nu vad in niciun fel cum ingramadirea laolalta a unui morman de ipoteci si schimbarea titularului acestora ar putea imbunatati viabilitatea ca atare a ipotecii ca instrument financiar, care depinde exclusiv de raspunsul la intrebarea: oamenii sunt sau nu capabili sa-si plateasca ratele?”, a comentat Buffett.

Creditele subprime, adica cu grad ridicat de risc, au fost acordate in special persoanelor care nu mai puteau sa isi plateasca ipotecile sau celor care aveau un trecut financiar marcat de incidente de plata. Bancile ofereau banii in schimbul unor dobanzi ceva mai mari. Mai departe, ipotecile erau pasate unor brokeri specializati, care, contra unor comisioane, le vindeau mai departe catre giganti ipotecari ca Fannie Mae si Freddie Mac. Activele ajungeau apoi in piata sub forma unor obligatiuni cumparate de investitori. Pe intreg lantul, toata lumea avea de castigat. Odata cu declansarea crizei, in iunie 2007, profitul a fost inlocuit de pierderi, iar primii afectati au fost investitorii. A urmat caderea burselor, deprecierea activelor, criza de lichiditate, iar apoi intregul sistem financiar a intrat in criza. Interesant este ca, in conditiile preluarii de catre guvern a gigantilor ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac, ce gestionau mare parte din „averea” subprime, cei care au pana la urma de pierdut sunt contribuabilii, cei care platesc taxe si impozite la stat.

Peste 3 milioane de americani au contractat credite subprime, piata acestui tip de imprumuturi reprezentand, in 2006, 454,7 miliarde euro, adica 20% din cele 2.273 miliarde euro de pe piata totala a creditelor ipotecare. Valoarea medie a unui credit cu grad ridicat de risc era de 130.000 de dolari, credit pe care bancile il vindeau cu 100.000 de dolari pentru a face rost de lichiditati, pe care le plasau tot in piata subprime.

Potrivit Mortgage Bankers Association, unu din cinci credite ipotecare acordate in Statele Unite in 2006 a fost de tipul subprime, fata de numai unu din 50, in 2000.

Lipsa reglementarii, rezolvata in al 12 ceas?

Criza creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc a aparut pe fondul lipsei de reglementare din sistemul financiar american, sustin specialistii, fapt ce a permis bancilor sa inventeze tot felul de instrumente menite a atrage cat mai multi clienti.

Intermedierea de credite a inflorit, iar profiturile din comisioane, instrumente financiare adiacente si actiuni construite pe fundamentul subprime au adus profituri importante sistemului financiar. A castigat, de altfel, intreaga economie americana, de la sectorul constructiilor la cel al amenajarilor interioare.

Acum insa, autoritatile realizeaza faptul ca libertatea de actiune acordata pietei financiare a adus mai mult rau decat bine economiei. De la piata imobiliara la burse, toata economia americana a avut de pierdut, aducand Statele Unite in recesiune.

In al 12-lea ceas, autoritatile incearca acum sa rezolve problema reglementarii. Barack Obama si John McCain, cei doi candidati la alegerile prezidentiale din noiembrie, au anuntat ca este nevoie de modificarea legilor, pentru ca astfel de crize sa nu mai aiba loc sau macar sa fie preintampinate.

[quote= Barack Obama, candidat la Presedintia SUA]Timp de mai multi ani am cerut constant modernizarea reglementarilor pentru a se potrivi unei piete din secolul 21, reguli care sa protejeze investitorii si consumatorii americani[/quote]
„Situatia bancii Lehman Brothers si a altor institutii financiare este cea mai recenta dintr-o serie de crize care genereaza un grad ridicat de nesiguranta privind viitorul pietelor financiare. Acesta criza este o amenintare majora la adresa economiei noastre si a capacitatii sale de a crea noi slujbe bine platite care sa ajute muncitorul american sa-si plateasca facturile si creditele ipotecare”, a declarat, luni, Obama, citat de Reuters.

Interesele unora, pierderile altora

Surse din pietele financiare au declarat, in presa americana, ca declansarea falimentului Lehman Brothers si preluarea Merrill Lynch de catre Bank of America, precum si dificultatile financiare de la AIG sunt strans legate de decizia guvernului american de a prelua Fannie Mae si Freddie Mac.

In pietele financiare se vorbeste de faptul ca, daca a salvat cei doi gigantii ipotecari, guvernul american nu poate refuza noi interventii in piata financiara, avand in vedere caracterul exceptional al crizei.

Actionarii bancilor falimentare ar avea de castigat, institutiile ar fi salvate, iar pagubele ar urma sa fie trecute tot pe nota de plata a contribuabilului american, impovorata deja de nationalizarea Fannie Mae si Freddie Mac, comenteaza presa internationala.