Cum arata planul B? Boc vrea sa atace criza cu bani de imprumut

Premierul Emil Boc a declarat, vineri, ca daca Fondul Monetar International (FMI) nu va debloca in ianuarie transa de 850 milioane de euro, Guvernul va fi nevoit sa aplice „Planul B”.

Ce inseamna planul B? Daca Boc a refuzat sa prezinte detalii, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor, a fost ceva mai comunicativ. Prezent la sedinta comisiilor reunite de Buget-Finante din Parlament, pentru a le explica parlamentarilor „tainele” bugetului pe 2011, Ialomitianu a explicat ca planul B inseamna in fapt, mai multe imprumuturi.

„Este adevarat ca daca nu ne indeplinim conditionalitatile prevazute in acordul cu FMI si CE avem o problema cu primirea celor doua transe. Planul B ar fi sa ne imprumutam de pe piete, in alte conditii, ceea ce pentru Romania nu este un lucru bun”, a afirmat ministrul Finantelor.

Analistii economici spun ca anuntul lui Ialomitianu nu mai surprinde pe nimeni. Era de asteptat ca pana la urma, Guvernul sa isi asume un nou plan de imprumuturi, in conditiile in care, cel putin pana in prezent, nu a dovedit ca are alte solutii pentru rezolvarea problemelor financiare. Potrivit acestora, Planul B va va fi cel pus in aplicare, avand in vedere modul in care a fost construit bugetul pe 2010.

„Bugetul pe 2011 e un fel de culegere de estimari hazardate ce frizeaza realitatea”, spune analistul economic Cristian Dinulescu.

„In afara sa imprumute si mai mult, nu vad cum va reusi Guvernul sa adune banii de care are nevoie, in conditiile in care nu a luat nicio masura de relaxare fiscala, care sa stimuleze economia sa produca mai multi bani. Ialomitianu a anuntat, de exemplu, ca abia in a doua parte a anului se va discuta despre relaxarea CAS-urilor”, a declarat acesta.

Prioritate bugetara: scaderea cheltuielilor

Potrivit datelor bugetului aprobat de Guvern si aflat, in prezent, in dezbaterea comisiilor din Parlament, autoritatile vor incerca sa faca anul viitor ceea ce nu au reusit in ultimii 2 ani, adica sa reduca deficitul bugetar in mod drastic, cu 2,4 procente din produsul intern brut (PIB), la 4,4%.

Aceasta performanta ar urma sa fie realizata prin scaderea cheltuielilor cu 2,2% din PIB, pana la nivelul de 36,9% din PIB, in conditiile unor venituri mai mari cu numai 0,2%, de la 32,3% la 32,5% din PIB.

Expertii reuniti in cadrul Consiliului Fiscal au declarat ca dincolo de scaderea cheltuielilor, care poate fi realizata prin noi curbe de sacrificiu, estimarile privind cresterea incasarilor cu 7% in bugetul consolidat sunt departe de realitate.

„Bugetul este unul supra-estimat. Ia in calcul cel mai bun scenariu posibil, insa realitatea ne arata ca lucrurile arata cu totul altfel”, a declarat Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

Cat va imprumuta Romania in 2011

In conditiile unui buget bun doar pe hartie, intrebarea este cati bani va avea nevoie sa imprumute Guvernul anul viitor, pentru a face fata cheltuielilor si a reduce deficitul pana la tinta negociata cu FMI.

Presedintele Traian Basescu a avansat o prima cifra – 6 miliarde de euro. „Romania va imprumuta multi bani anul viitor, avem si un buget cu deficit destul de mare, dar vom merge inainte”, a spus Basescu, miercuri, la Radio Romania.

Analistii de la ING se asteapta insa ca statul sa imprumute anul viitor 14,2 miliarde de euro, cu 1,2 miliarde mai mult decat in acest an. 5,5 miliarde euro vor acoperi deficitul bugetar, estimat la 4,4% din PIB, iar 8,7 miliarde euro vor reprezenta factura imprumuturilor facute pana acum.

Specialistii spun ca, cel putin in privinta fondurilor necesare pentru acoperirea deficitului bugetar, suma este una relativa. Ei considera putin probabil ca Guvernul sa reuseasca sa coboare in 2011 deficitul de la 6,8% la 4,4% din PIB.

Imprumutul public, in loc de politici anti-criza

De unde va face rost Guvernul de bani? In primul rand de la bancile locale. Acestea abia asteapta sa imprumute statul, in conditiile in care vor ezita in continuare sa isi asume noi imprumuturi pentru firme si populatie. Singura problema o va reprezenta randamentul (dobanda). Ultimele licitatii au aratat ca statul ar putea fi dispus sa plateasca mai mult de 7% la lei.

O a doua sursa de finantate o va reprezenta imprumutul extern. Bineinteles, in prim-plan este noul acord cu FMI. In prezent, se vorbeste de un acord preventiv, prin care statul sa imprumute bani doar la nevoie. Actualul acord este unul clasic, de tip stand-by, in care banii vin automat, in functie de respectarea conditionalitatilor.

Va risca Guvernul un nou imprumut? Specialistii nu exclud aceasta varianta, daca situatia economica o va cere. „Mi-e teama ca Guvernul va cadea din nou in tentatia imprumutului si in loc sa faca reforme, va recurge la banii FMI. Ar fi o mare greseala, pentru ca ar inlocui reformele necesare”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Dincolo de acordul cu FMI, o alta sursa de bani o va reprezenta programul MTN (Medium Term Notes), prin care statul vrea sa obtina de pe pietele externe minim 7 miliarde de euro in urmatorii 3 ani. Primul imprumut va fi realizat in primavara anului viitor. Detalii despre acest program si implicatiile sale puteti citi aici.

„O afacere excelenta”, a declarat Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor, in conditiile in care imprumuturile de tip MTN vor permite statului sa echilibreze oarecum balanta de plati. Cu o parte din bani vor fi rambursate creditele pe termen scurt, iar restul vor fi folositi, bineinteles, pentru acoperirea gaurilor din buget.

Riscam sa ajungem ca Grecia?

Analistii economici spun insa ca afacerea este destul de riscanta pentru Romania. In teorie, faptul ca Guvernul cauta sa rostogoleasca din datorii ca sa reduca povara de plata pe urmatorii 2 ani, este vazut ca un lucru normal. In practica, riscurile asociate sunt insa foarte mari.

Fara un control strict al imprumuturilor, Romania risca sa ajunga rapid in situatia Greciei, tara cu datorii de 400 miliarde de euro (130% din PIB).

Pericol sesizat si de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Chiar daca la prima vedere, ponderea datoriei publice in PIB este de numai 41% din PIB, ea s-a dublat in doar doi ani, de la 22% din PIB la finele lui 2008.

„Sunt state din America Latina care au intrat in default cu o datorie publica de 20%. Exista in literatura de specialitate lucrari care prevad 60% plafon european privind ponderea datoriei publice in PIB, dar in cazul multor state, si Romania se situeaza in aceasta categorie, la o datorie de 40% din PIB, pietele devin mult mai nervoase”, a declarat el cu ocazia unui seminar pe teme economice.

Cum a evoluat datoria externa

Datoria externa totala a Romaniei a crescut in primele 10 luni cu 10% fata de anul trecut, la 89,3 miliarde euro. Statul avea de platit din aceasta suma 48 miliarde euro, restul apartinand sectorului privat. Anul viitor, statul va avea de platit 54 miliarde euro. Acum 2 ani, factura era cu 19 miliarde de euro mai mica.

Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING, crede ca pe langa nivelul imprumuturilor, important este pe ce vor fi cheltuiti banii.

„Conteaza foarte mult pe ce se duc banii. In cazul nostru, acestia au fost folositi pentru a plati pensii si salarii si nu pentru investitii, ceea ce inseamna ca banii luati cu imprumut nu vor fi inmultiti, ca ei nu vor aduce cresteri viitoare de venituri la bugetul de stat”, a adaugat expertul.