De ce deszapezim mai scump decat finlandezii: „Ei folosesc mai putina sare”

Conform Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), bugetul pentru intretinerea drumurilor nationale in aceasta iarna este de 401,7 milioane lei (93 milioane euro), in crestere fata de iarna trecuta, cand a fost de 333,47 milioane lei (77 milioane euro).

Astfel, luand in calcul lungimea retelei de drumuri nationale si autostrazi, de circa 16.000 de kilometri, rezulta ca in sezonul actual costurile deszapezirii ar putea ajunge la 5.800 de euro pe kilometru.

In acelasi timp, in Finlanda, o tara cu ierni mai grele decat in Romania, bugetul este de 98 de milioane de euro pentru deszapezire, lungimea drumurilor fiind de 78.000 kilometri, ceea ce duce la un cost de deszapezire de 1.200-1.300 euro pe km, [url=http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/incredibil-romania-cheltuieste-pe-deszapezirea-soselelor-cat-finlanda-247227.html]arata datele aparute in presa[/url].

Contactati de DailyBusiness.ro, oficialii CNADNR au explicat de ce costa mai mult deszapezirea in Romania.

„Costurile medii pentru intreaga retea de drumuri din Finlanda se situeaza intre 1.000 si 3.000 de euro pe kilometru in conditiile in care [b]activitatea de deszapezire in Finlanda cuprinde numai actiunea utilajelor specifice de iarna[/b], respectiv materiale antiderapante (numai sare si derivatele acesteia)”, au declarat reprezentantii CNADNR.

Ei au mai spus ca reteaua de drumuri din Finlanda de circa 78.300 km este compusa din toate categoriile de drumuri, astfel: drumuri de interes national – 13,328 km, drumuri regionale – 13.537 km si drumuri de legatura 51.295 km.

De asemenea, [b]Romania utilizeaza o cantitate de patru ori mai mare de sare[/b].

„Cantitatea anuala de sare utilizata in Finlanda este de aproximativ 80.000 tone, ceea ce reprezinta circa 25% din cantitatea de sare utilizata in Romania numai la drumurile nationale”, au mentionat oficialii Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

Acestia au subliniat ca [b]in Finlanda nu exista drumuri „la negru”[/b].

Potrivit CNADNR, in Finlanda s-a decis ca zapada si gheata sa nu fie indepartate integral, luandu-se masuri de anvelopare a autovehiculelor cu [b]cauciucuri speciale (crampoane)[/b], care permit circulatia atat pe zapada, cat si pe zone cu gheata, anvelope care nu se utilizeaza in Romania, dar care in Finlanda sunt obligatorii.

Insa, Radu Dinescu, secretar general in cadrul Uniunii
Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) ii contrazice pe
oficialii CNADNR si subliniaza ca [b]in toata Europa sunt interzice cauciucurile
cu crampoane[/b].

„Sunt interzise in toata Europa cauciucurile cu crampoane.
Totodata, Finlanda, ca si Romania, are profil minim al benzii de rulare de 1,6
mm, in timp ce in Austria pe timp de iarna adancimea minima a profilului
pneurilor este de  4-5 mm”, a spus Dinescu.

In ceea ce priveste [b]situatia activitatii din Romania[/b], reprezentantii Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania au precizat ca standardul de cost aprobat, aferent intretinerii curente pe timp de iarna, mai cuprinde, pe langa deszapezirea propriu-zisa si materialele antiderapante ultilizate, si o serie de lucrari si servicii.

Ce mai intra in costul deszapezirii

-lucrari pregatitoare pentru punerea in ordine a drumurilor (curatiri de santuri, rigole, desfundari podete, repararea partii carosabile prin plombari gropi, colmatari rosturi si fisuri, taieri si completari acostamente);

-aprovizionarea, montarea si demontarea semnalizarii specifice de iarna;

-aprovizionare, montare, demontare parazapezi;

-aprovizionarea cu mixtura stocabila si punerea acesteia in opera in timpul iernii;

-cheltuieli cu utilitatile in bazele de deszapezire pe o perioada de 5 luni (ex. energie electrica, energie termica, telefoane, cazarmament, etc);

-informari operative privind starea drumurilor, revizii.

Intrebati daca bugetul pentru aceasta iarna, de 93 mil. euro, este suficient sau ar putea fi suplimentat din cauza cantitatilor mari de zapada care au cazut, oficialii CNADNR au spus: „[b]Costurile cu deszapezirea vor fi cunoscute dupa terminarea sezonului de iarna 2011-2012[/b]”.

[b]”Un manager din Finlanda sau Austria ar reduce
costurile”[/b]

Radu Dinescu a mentionat ca o solutie pentru reducerea
costurilor este angajarea unui manager din Finlanda sau Austria pentru
coordonarea deszapezirii.

„Daca vorbim de organizarea deszapezirii, sa angajeze
managerul care face deszapezirea in Finlanda sau in Austria si autoritatile vor
iesi mai ieftin chiar daca-i plateste cateva sute de mii de euro pe an. Per
total costuri, el ar organiza mult mai ieftin toata deszapezirea”, a spus
Dinescu.

De asemenea, pentru a nu se mai bloca drumurile cum s-a
intamplat in aceasta iarna este necesara o mai buna coordonare intre autoritati,
dupa care vorbim despre o informare buna a publicului. „Si sa nu mai inchida ca
innecatii drumurile”, a zis Radu Dinescu.

El a precizat ca foarte multe vehicule au fost blocate pe
drumurile din tara, iar deszapezirea nu s-a facut prea eficient, ceea ce a dus
la pierderi ale transportatorilor. De blocaje au fost afectate si magazinele
pentru ca nu au putut fi alimentate, dar si unele fabrici.

Dinescu a precizat ca sunt multe tari din Europa care au
mai multa zapada decat Romania, dar care au costuri mai mici. Printre acestea
se numara Austria, Elvetia, Suedia, Franta, Danemarca, Suedia.

„De exemplu, in Austria este mai multa zapada, pe o
perioada mai mare de timp, mai ales in zona Innsbruck, insa drumul este uscat,
iar pe margine zapada poate avea si 3 metri. Iar cat timp ninge, plugurile merg
in continuu”, a explicat acesta.

In Romania exista 110.000 de vehicule de transport marfa
cu masa totala maxima autorizata de peste 3,5 tone si 20.000 autocare.