De la optimism la scenarii sumbre: Romania se indreapta spre recesiune

Perspectivele optimiste privind evolutia Romaniei, odata cu semnarea acordului cu Fondul Monetar International (FMI), incep sa se destrame. Chiar si in conditiile unei infuzii de 18-20 de miliarde de euro, Romania nu va scapa de recesiune.

O noua confirmare a venit joi, de la Ion Ghizdeanu, seful Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), care a declarat ca economia Romaniei a intrat pe un trend negativ. „Rezultatele din luna ianuarie confirma evaluarile privind evolutia negativa din primul trimestru. Cresterea economica din primele 3 luni va fi negativa, intre -2% si -3%”, a afirmat Ghizdeanu.

Estimarile CNP confirma prognozele facute de expertii FMI, la finalul evaluarii situatiei din economia romaneasca – o scadere economica intre 3 si 4 procente si un deficit bugetar de peste 4% din PIB.

„In luna aprilie este posibila o cadere dramatica a economiei, in conditiile in care in primele luni, principalii indicatori economici s-au deteriorat semnificativ”, a explicat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.

In aceste conditii, spun analistii economici, acordul cu Fondul devine aproape vital.

„Banii de la FMI vor asigura lichiditatea de care are nevoie statul roman, in contextul crizei”, a explicat consultantul economic Bogdan Baltazar.

Sistemul bancar, prima victima

In cazul in care Romania va intra in recesiune, potrivit analistilor Danske Bank, sistemul bancar va fi primul afectat. Ei au calculat, recent, ca bancile straine ar putea inregistra pierderi cuprinse intre 12,4 miliarde si 37,2 miliarde dolari, ca urmare a imprumuturilor acordate in Romania. Printre campionii pierderilor s-ar afla Austria, cu 14 miliarde, Franta cu 5,3 si Italia cu 3,9 miliarde de dolari.

[quote=Lars Christensen, Danske Bank]Romania apeleaza la FMI pentru ca nu exista alte solutii de finantare[/quote]

„In contextul in care finantarile bancilor straine s-au redus la minim, iar economia nu mai produce pentru export, pe fondul prabusirii cererii, guvernul trebuie sa imprumute de la FMI pentru a salva si economia si bancile”, a spus Lars Christensen, analist Danske Bank.

Autoritatile au anuntat, de altfel, ca mare parte din banii de la FMI vor merge la Banca Nationala a Romaniei (BNR), iar banca centrala va da dreptul bancilor sa foloseasca o parte din rezervele minime obligatorii. In acest fel, bancile ar primi o „gura de oxigen” pentru a rezista crizei.

Situatia bancilor est-europene, inclusiv a celor din Romania, se afla, de altfel, in atentia liderilor UE ce participa joi si vineri la summitul de primavara de la Bruxelles. Cancelarul german Angela Merkel a declarat ca intentioneaza sa discute cu FMI si Banca Europeana pentru reconstructie si Dezvoltare (BERD) despre un posibil sprijin pentru restructurarea bancilor din estul Europei.

Este inerenta deprecierea leului?

O posibila intrare in recesiune a Romaniei ar putea aduce si o depreciere a monedei nationale. Varianta a fost lansata, zilele trecute, de analistii de la Merrill Lynch, care considera ca si in conditiile in care Romania va incheia un acord cu FMI, leul se va deprecia fata de euro.

In opinia acestora, in 2009 am putea avea un curs de 4,45 lei/ euro, dupa ce in ianuarie a atins recordul de 4,3529 lei/euro.

„Deprecierea tinde sa faca parte din ajustarea sprijinita de programele FMI de a reduce dezechilibrele rezultate, in repetate randuri, din cotatii exagerate ale cursului de schimb”, au explicat ei.

„Caderea monedei nationale nu cred ca are legatura cu criza internationala. De fapt, inca de acum doi ani ne asteptam ca Romania sa aiba probleme serioase la acest capitol. S-ar fi intamplat oricum. E un miracol ca acest lucru nu s-a intamplat pana acum si ca se intampla abia acum”, a explicat, recent, Lars Christensen de la Danske Bank.

Situatia monedei nationale este, de altfel, un alt motiv pentru care Romania apeleaza la FMI, a explicat vicepremierul Dan Nica. El a spus ca, avand la dispozitie acesti bani, banca centrala va putea sa sustina leul, pentru a nu ajunge la un curs de 5 sau chiar 6 lei pentru un euro.

O posibila criza in sistemul bancar si o depreciere a monedei ar da peste cap economia, iar efectele ar fi incalculabile, au precizat analistii.

Ce solutii anti-recesiune are Romania?

Cel mai greu va fi in aprilie, a declarat zilele trecute Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor. El spune ca daca Romania va trece de acest hop, a doua parte a anului va aduce semne mai bune, iar din 2010, am putea avea primele semnale de revenire economica.

Prognozele lui Pogea pornesc de la premiza ca Romania va avea la dispozitie banii de la FMI si ca incasarile bugetare vor putea sustine cheltuielile. Chiar el a anuntat insa, miercuri, ca veniturile publice ale Romaniei au scazut cu aproape 7 procente pana in 12 martie.

In aceste conditii, ce e de facut? Potrivit analistilor, banii de la FMI vor reprezenta unica solutie de salvare. Analistul economic Cristian Dinulescu spera insa ca acesti bani sa nu fie prea putini in comparatie cu dimensiunea crizei.

„Prima transa a imprumutului va veni rapid, fara prea mari probleme si va permite guvernului sa acopere o parte din gauri. Ce se va intampla insa daca recesiunea se va adanci, iar Romania nu se va dovedi capabila sa respecte conditiile impuse de FMI. Vom ajunge ca Ucraina?”, se intreaba analistul.

Presedintele Basescu, premierul Boc si ministrul Pogea au dat in repetate randuri asigurari ca Romania nu va intra in incapacitate de plata.

Alternativa la acordul cu FMI ar fi, conform fostului premier Calin Popescu Tariceanu, sa ne descurcam pe propriile picioare.

„Nu avem nevoie de FMI. Solutia este sa ne asumam un deficit mai mare, de 4-6%, dar sa investim in sustinerea economiei, sa incercam sa mentinem in activitate sectorul privat, sa dam de munca economiei, mai ales in domeniul infrastructurii „, a precizat fostul premier.

[quote=Calin Popescu Tariceanu, fost premier]Pe degeaba luam bani de la FMI, daca nu vom sustine economia sa produca altii[/quote]

In opinia industriasilor romani, „Guvernul devine tot mai putin credibil ca este capabil sa gestioneze evolutia crizei economice in Romania”.

Un comunicat al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania UGIR 1903, se arata ca bugetul a devenit „un exercitiu inutil”, fara acoperire in realitatile economice din Romania.

„Toate veniturile bugetare planificate sunt de la inceput puse sub semnul incertitudinii in proprtie de cel putin 25%, cheltuielile bugetare programate vor fi afectate corespunzator, iar toate promisiunile populiste vor ramane fara finantare, dovedindu-se pur demagogice”, se mai precizeaza in comunicat.

Industriasii considera ca in contextul in care Romania se afla „pe marginea prapastiei”, este nevoie ca guvernul sa colaboreze cu mediul de afaceri pentru a pune la punct un plan eficient de masuri anti-criza.