„Dezbina (indatoreaza) si cucereste”. Cum ar putea ajunge Romania in situatia Greciei

Francezii de la La Tribune afirma ca [url=http://www.latribune.fr/actualites/economie/international/20110928trib000652367/le-plan-secret-allemand-pour-sauver-la-grece-.html]Germania are un plan[/url] prin care va pune mana pe industria acestei tari, cu sau fara sa o salveze de la faliment.

Botezat “Eureka”, planul prevede in esenta strangerea tuturor activelor detinute de statul elen (banci, imobiliare, porturi, companii de telefonie, etc) sub auspiciile unui fond special care sa le scoata la vanzare. Modelul a fost folosit de nemti si in 1990 in Germania de Est.

Activele fondului, evaluate la 125 miliarde de euro, ar urma sa fie cumparate de un organism european care se va ocupa de vanzarea acestora pana in 2025.

Banii obtinuti vor fi folositi pentru plata datoriilor, care ar urma sa scada de la 145% la 80% din produsul intern brut (PIB). Expertii citati de publicatia franceza spun ca, pentru a le face vandabile, institutia europeana va investi 20 miliarde euro in rentabilizarea firmelor grecesti.

Veste buna este ca planul, daca va deveni realitate, va scapa Europa de sub amenintarea speculantilor. Iar Grecia va fi salvata. Vestea proasta pentru greci este ca vor ramane practic fara o parte importanta din avutia nationala, ca urmare a inconstientei guvernelor din ultimele doua decenii.

Printre castigatori se vor afla in primul rand nemtii, care isi vor salva bancile (supra expuse la datoriile Greciei) si vor pune mana pe multe dintre firmele de top din Grecia.

In presa elena s-a vehiculat in dese randuri scenariul potrivit caruia nemtii ar vrea sa transforme Grecia intr-o “colonie turistica germana”.

Inclusiv politicienii din Opozitie au afirmat ca “fratii” europeni, cu complicitatea demnitarilor corupti de la Atena, au indopat Grecia cu credite si proiecte de dezvoltare pentru a o indatora si a o aduce, astfel, in faliment, pentru a o subjuga economic.

Cat este teoria conspiratiei si cat realitate, este greu de estimat. Cert este ca Grecia a ajuns in pragul falimentului pentru ca s-a imprumutat orbeste, fara nicio judecata.

[b]Am putea ajunge si noi colonie?[/b]

Scenariul celor de la La Tribune ridica multe semne de intrebare. Unul dintre acestea este daca si Romania s-ar putea trezi, in viitor, intr-o astfel de situatie. Sa ne indatoram atat de mult incat sa ajungem tinta speculantilor si sa fim nevoiti sa “privatizam” fortat cea mai ramas din averea nationala.

„Romania are multe de invatat de la ce s-a intamplat in Grecia pentru ca ‘dezvoltarea’ noastra si ‘reformarea’ noastra seamana ciudat de mult. Daca vrem o predictie unde va fi Romania peste cativa ani este suficient sa ne uitam la ceea ce pateste acum statul grec care a crezul foarte mult in proiecte masive ale statului dezvoltate pe credit”, afirma, pe [url=http://cristianpaun.finantare.ro/2010/04/11/falimentul-unui-stat-prin-proiecte-publice/]blogul sau[/url], profesorul de economie Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie.

Ce a facut Grecia si facem si noi? In general, aceleasi lucruri. Dincolo de programul de inarmare de 17 miliarde de dolari, bani contractati bineinteles din credite (noi avem, oarecum, noroc ca nu avem bani de investitii militare), Atena a mizat pe investitiile publice care nu aduc profit. De la sedii de institutii, la sali de sport, patinoare si piscine. Va suna cunoscut?

„Grecia este exemplul cel mai clar de stat in care factorul politic a avut aspiratii mult prea mari fata de potentialul economic al acestuia, risipind resurse importante pe care, multi ani de acum inainte, sectorul privat nu le va putea acoperi usor. Din pacate mediul privat va fi singurul care va fi tras la raspundere si care va plati cea mai mare parte a acestor facturi”,  mai afirma acesta.

Cristian Paun a trecut in revista, pe blogul sau, cateva dintre proiectele de „dezvoltare durabila” ale grecilor. Printre acestea se afla construirea a 11 centre sportive si a 13 bazine de inot pentru suma totala de 118 milioane euro, construirea a 14 noi posturi de politie pentru suma de 151 milioane euro, construirea a 3 noi inchisori in Salonica, Volos si Khorintos pentru suma de 198 milioane euro. Puteti citi intreaga lista aici.
[quote=Cristian Paun, profesor de economie]Tot ceea ce vedem in Grecia acum este dovada clara a falimentului unei politici a statului bazata pe proiecte publice[/quote]
„Toate aceste proiecte nu s-au facut din fonduri existente ci din sacrificarea unor fonduri viitoare, adica prin imprumut public masiv. Statul elen a facut o mare greseala sa considere majoritatea acestor proiecte ca scheme de parteneriat public privat, uitand principala caracteristica a acestora: proiectele finantate in PPP trebuie sa fie capabile sa genereze o perioada determinata de timp venituri din care sa se acopere aproape integral finantarea lor”, afirma Paun.

Ce face Romania este deja arhicunoscut. In loc sa investeasca in proiecte cu dezvoltare pe orizontala, Guvernul prefera sa construiasca, dintr-un vadit interes electoral, sali de sport, bazine olimpice si alte asemenea facilitati. Intre timp, nota de plata creste de la un an la altul.

Datoria publica a crescut in iulie cu 5 miliarde euro si se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde euro, dupa ce disparuse din scripte in primavara lui 1989.

Datoria externa pe termen mediu si lung s-a dublat in perioada crizei. Suma totala pe care Romania o datoreaza (termen scurt + mediu si lung) se ridica, la 01 august 2011, la 96,1 miliarde euro, aproape de pragul de 40% din PIB.

“Stam incomparabil mai bine decat grecii la capitolul datorie. Ei au peste 145% din PIB. Insa ei mai au si o industrie care produce. La noi insa, daca Dacia, Arcelor si Nokia inchid fabricile, avem mari probleme”, spune analistul Cristian Dinulescu.

“Problema se pune ca daca vom continua sa ne imprumutam in ritmul acesta, fara sa ne gandim la viitor, si vom continua sa irosim banii publici in proiecte fara utilitate economica, ii vom ajunge rapid din urma. Iar interesele strainilor sunt destul de clare. Mai avem inca active interesante, de la petrol (dreptul de exclusivitate al Petrom expira in 2014) la gaze, terenuri agricole si turism”, a  mai declarat acesta.

Potrivit Moody’s, probabilitatea ca statul roman sa intre in default (incetare de plati) in urmatorii cinci ani este de 8,9%, dupa ce riscul pentru urmatoarele 12 luni a crescut de aproape doua ori saptamana trecuta, de la 0,76% la 1,35%, in contextul temerilor privind economia mondiala.