Dezvoltarea a 4 sectoare-cheie poate pastra investitorii in Romania

Oficialul BCR atrage insa atentia ca „oportunitatea de care beneficiaza Romania in prezent nu va fi nelimitata, in regiune existand si alte tari ce beneficiaza de perspective deosebite de dezvoltare si care isi pot modifica variabilele macroeconomice locale (inclusiv fiscale) in scopul atragerii investitorilor”, un exemplu in acest sens fiind Croatia.

In cazul unui scenariu optimist, in care Romania, a doua piata din regiune dupa Polonia, ar exploata bine oportunitatile ce i se ofera in prezent si ar urma parcursul bun de pana acum, Lucian Anghel considera ca aceasta ar putea depasi media regiunii in valori absolute ale creditului, in 5-6 ani putand deveni cel de-al doilea sistem bancar din regiune, dupa Polonia.

Oficialul BCR considera ca principalele motoare ce vor determina atingerea acestor performante vor fi „potentialul de crestere si dimensiunea economiei romanesti in regiunea Europei Centrale si de Est”.

Totodata, Romania va putea respecta sau chiar devansa anul stabilit pentru adoptarea euro (2014 – n.r.), spre deosebire de tarile din regiune ce au tot amanat acest termen.

Nu sunt de asteptat modificari majore la nivelul sistemului bancar

Legat de viitoarea structura a pietei bancare romanesti, un exemplu care ar putea fi luat in considerare este cel al Ungariei, unde n-au aparut modificari spectaculoase, sugereaza Bogar Ferencs, Seful Biroului Comercial al Ambasadei Ungariei la Bucuresti.

„Dupa aderarea Ungariei la UE, nu am constatat nici o schimbare majora pe piata bancara, avand in vedere ca bancile autohtone si cele straine prezente pe piata se obisnuisera deja sa-si desfasoare activitatea in conditiile competitiei inca de la sfarsitul anilor ’90”, a declarat Ferencs pentru DailyBusiness.

Bancile autohtone care beneficiau in anii ’90 de pozitii bine consolidate pe piata bancara din Ungaria ocupa si acum pozitii de top (fie ca au sau nu participatii straine in capital), in frunte aflandu-se OTP Bank, urmata de Banca Comerciala si de Credit si de Banca de Comert Exterior a Ungariei.

Trei institutii financiare care detin pozitii de top in Romania, respectiv Erste, Raiffeisen si HVB Bank ocupa pozitiile 5,6 si, respectiv, 7 in sistemul bancar ungar.

Ca si in cazul Ungariei, nu este de asteptat ca pe piata bancara romaneasca sa apara schimbari majore in structura spectrului bancar, oficialul ungar considerand ca marii jucatori sunt deja prezenti, iar aparitia si disparitia celor mai mici in cursul ultimilor ani a devenit un fenomen obisnuit.

„Pe viitor, cei mari vor incearca sa isi mentina pozitiile, iar cei mai mici vor incerca sa castige teren. „Tortul” pietei bancare este in crestere pentru ca economia romaneasca se dezvolta intr-un mod dinamic, existand un potential semnificativ in dezvoltarea serviciilor financiare. In consecinta, exista posibilitatea si pentru nou veniti de a obtine o felie”, considera acesta.

Totodata, pe termen mediu in conditiile unei competitii acerbe, flexibilitatea produselor bancare oferite si nivelul dezvoltarii informatice va fi un factor decisiv si crucial din punctul de vedere al supravietuirii,.

Investitiile mari au generat crestere economica

Investitiile au fost punctele cheie care au stat la baza dezvoltarii economice a unora din tarile aderate la Uniunea Europeana la 1 mai 2004, Slovacia si Polonia fiind doua state cu evolutii remarcabile.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a prezentat in cadrul unui seminar economic exemplul Slovaciei, apreciind ca ceea ce a contribuit la succesul Slovaciei si ii va permite acesteia sa adopte euro inaintea Cehiei au fost investitiile masive in industrie care au permis obtinerea unui spor de productivitate.

Cresterea productivitatii a permis aprecierea monedei nationale, coroana, chiar pe fondul cresterii inflatiei, a mai spus Isarescu.

Totodata, trecand in revista situatia din Polonia, guvernatorul BNR preciza ca, asemenea Cehiei si Slovaciei, tara a avut parte de investitii straine directe care au permis dezvoltarea economiei sale. Guvernatorul BNR mentiona ca este tara care a suportat dupa integrare cele mai mari variatii de curs, de +/- 30%, beneficiind insa de politica monetara „cea mai ortodoxa”, dobanda de politica monetara fiind intotdeauna peste inflatie.

Asemenea celor doua tari luate ca exemplu, Romania ar avea nevoie de investitii care sa ii permita cresterea productivitatii, lucru ce ar conduce la micsorarea decalajului existent acum intre cerere si oferta, a conchis Isarescu.