Dispar plățile cu cardul în România? Metoda care ia avânt în băncile din țara noastră: „Oamenii s-au obișnuit”

Sistemul bancar din România este unul dintre cele mai performante și moderne la nivel mondial. În timpul unei discuții găzduite de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), specialiști de renume au subliniat progresele remarcabile din acest domeniu.

Sistemul bancar din România, unul dintre cele mai performante și moderne la nivel global

Radu Ghețea și Valeriu Stoica au analizat evoluția surprinzătoare a acestui sector, dar și provocările care persistă, cum ar fi simplificarea interacțiunii cu consumatorii. S-a vorbit despre avantajele adoptării rapide a tehnologiilor moderne și măsurile care au contribuit la menținerea stabilității financiare chiar și în perioade de criză.

Președintele Libra Internet Bank și președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB), Radu Ghețea, a declarat că țara noastră beneficiază de produse și servicii bancare care depășesc, adesea, standardele din alte state europene.

În opinia expertului, datorită introducerii târzii a sistemelor de plăți moderne, România a avut șansa de a implementa tehnologii de ultimă generație.

„Noi am fost printre ultimele țări din Europa care au introdus metodele moderne de plată, servicii și produse bancare noi. Dar, când le-am introdus, am beneficiat de ultima tehnologie disponibilă. De exemplu, Franța și Germania au introdus sistemele de plăți acum aproximativ 70 de ani. În România l-am introdus acum 24 de ani, iar la acel moment aș putea spune că noi aveam cel mai bun sistem de plăți din lume, nu doar din Europa. Era cea mai securizată și întrunea cele mai multe standarde.

Un alt exemplu este America, unde sistemul a rămas tributar cecurilor în relația cu persoanele fizice. Acele hârtii prin care cineva împuternicește banca să facă o plată în contul altcuiva. Acum 10-12 ani am discutat în Asociația Română a Băncilor dacă să continuăm și noi cu cecurile sau să rămânem doar cu plățile electronice”, a precizat Ghețea.

Un alt punct forte scod în evidență a fost succesul plăților electronice, prin care România a depășit utilizarea metodelor tradiționale (cecurile).

„În România plățile electronice și utilizarea cardurilor au prins foarte bine la consumatori. În ultimii 35 de ani, pot spune că sistemul bancar românesc s-a reinventat. În comunism, sistemul bancar era format din 4 bănci de stat care finanțau comerțul exterior, agricultura, industria și marile proiecte precum Canalul Dunăre-Marea Neagră, metroul. Creditele se dădeau pe baza planului, iar la final datoriile erau compensate, adică șterse. Plecând de la acea realitate, România a ajuns să aibă printre cele mai sigure și performante sisteme bancare”, a mai spus Radu Ghețea.

Citește și Companiile din România nu se obișnuiesc cu plata pe card a salariilor. 41%dintre angajatori plătesc salariile în numerar

Care este viitorul plăților în România

Dincolo de plățile prin carduri, sistemul bancar românesc urmează să adopte și tehnologia bazată pe QR code. Scopul acestei tehnologii este de a transforma rapiditatea și eficiența tranzacțiilor financiare din România.

Utilizarea QR code-urilor facilitează procesarea instantanee a plăților, eliminând întârzierile asociate cardurilor, mai ales în weekend. Comparativ cu metodele tradiționale, unde banii pot ajunge în cont după câteva zile, plățile prin QR code sunt instant. Cu alte cuvinte, sunt un avantaj semnificativ, deoarece transferurile se realizează imediat, spre deosebire de cele cu cardul.

„Surpriza va apărea în perioada imediat următoare, când sistemul de plăți va integra QR code-ul. Acest sistem se va extinde tot mai mult în țara noastră. Față de card, avantajul este nu doar că plata se face instant de pe telefonul mobil, să zicem, ci că banii intră în câteva secunde în contul vânzătorului. Procesarea plății cu cardul poate dura acum și câteva zile, mai ales dacă plata este făcută în zilele de weekend. Partea bună este că oamenii s-au obișnuit cu tehnologia, cu plățile prin telefonul mobil”, a punctat directorul Libra Internet Bank.

Vezi și A mers la supermarket, iar când a văzut ce scrie pe bon a rămas fără cuvinte. Diferența dintre plata cash și cu card

Pe de altă parte, deși performanțele sunt remarcabile, există încă probleme de rezolvat, atrage atenția Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB:

„Cu toate acestea, mai rămân lucruri pe care băncile trebuie să le îndrepte. Spre exemplu, băncile ar trebui să filtreze mult mai bine ce ajunge la consumator dintre reglementările activității bancare. Dacă instituțiile financiare au specialiști care pot înțelege aceste reglementări, oamenii simpli nu pot face asta și nici nu este în sarcina lor.

Astfel, consumatorii primesc zeci de pagini de documente pentru un credit mărunt pe care nici nu au timp să le citească. Instituțiile de credit trebuie să găsească modalități prin care să păstreze siguranța consumatorului și a băncii, dar să simplifice procedurile, instrucțiunile pentru creditare și toată comunicarea cu consumatorul. Riscul este ca oamenii să nu-și mai citească contractele. Este ca atunci când primești un echipament de uz caznic și o carte întreagă cu instrucțiuni, la care nu te uiți niciodată”.