\”Dopata\” cu banii de la FMI, Romania incearca sa scape de loviturile crizei

Datele prezentate in ultimele zile de Institutul National de Statistica (INS) sprijina ideea, lansata de autoritati, ca varful crizei a fost depasit, si pe fondul intrarii primilor bani de la Fondul Monetar International (FMI), Romania ar putea reveni pe linia de plutire.

Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, a precizat, joi, ca se asteapta ca Romania sa incheie anul cu plus, chiar daca unul nesemnificativ, mentionand chiar ca a facut un pariu in acest sens cu oficialii din Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Productia industriala a avansat in martie fata de februarie cu 9,4%, cifra de afaceri a crescut cu 11,7% fata de luna precedenta, salariul mediu net a fost mai mare luna trecuta cu 3,2 fata de februarie, numarul locurilor de munca disponibile a crescut, inflatia s-a temperat, incasarile la buget stau ceva mai bine, iar moneda nationala da semne de intarire.

In timp ce autoritatile sustin ca aceste date reprezinta efectele masurilor economice luate in ultima vreme, analistii ridica semne de intrebare, avertizand ca rezultatele pozitive sunt doar de conjunctura, iar criza ne va lovi si mai puternic.

„Exista un delay (intarziere – n.r.) intre ce se intampla afara din punct de vedere economic si situatia din Romania”, declara, recent, consultantul economic Bogdan Baltazar.

[quote=Bogdan Baltazar, consultant economic]Efectele crizei se resimt la noi ceva mai tarziu, insa cu un impact mai mare, pentru ca economia este mai fragila[/quote]

De altfel, inclusiv FMI si Comisia Europeana au avertizat asupra acestui fapt, expertii straini insistand pe faptul ca adevaratul varf al crizei va interveni, in Romania, abia spre mijlocul anului.

„Datele prezentate acum trebuie privite din punct de vedere al sezonalitatii. In martie au inceput lucrarile in cnstructii, managerii s-au dumirit oarecum despre noile realitati economice si si-au adaptat business-urile. Cred ca mai importante sunt datele privind somajul, care a explodat, si rezultatele companiilor, precum Petrom sau BCR, care arata mai rau ca anul trecut”, a precizat analistul Cristian Dinulescu.

„Steroizii financiari” de la FMI au si efecte adverse!

Expertii economici spun ca, in actuala situatie economica interna si internationala, Romania nu avea practic nicio sansa fara imprumutul extern, in conditiile in care incasarile la buget au scazut, iar cheltuielile, in mod paradoxal, sunt tot mai mari.

Banii de la FMI vin ca un pansament care vor sa acopere ranile unei economii dependente de boala numita consum, spun analistii.

„Dependenta de finantarea bancara oferita de bancile straine cu prea multa larghete in virtutea profiturilor uriase din dobanzi, economia romaneasca traieste cu speranta ca bancile vor pastra banii in tara si nu ii vor trimite catre bancile mama, ai caror actionari cauta cu disperare lichiditati”, spun analistii.

Astfel, desi pe termen scurt, miliardele de euro de la FMI vor securiza Banca Nationala si vor mentine o relativa stabilitate a monedei nationale, echilibrul financiar depinde doar de un simplu acord botezat „gentleman agreement”, fara valoare juridica, prin care bancile si-au luat angajamentul de a sustine in continuare economia romaneasca.

Deblocarea rezervelor minime, spun analistii, va grabi bancile sa ia o decizie, investesc banii in Romania sau ii trimit in strainatate, si asta dupa ce, in primele 4 luni ale anului, creditarea a stralucit prin absenta.

In lipsa altor masuri asiguratorii, autoritatile au ajuns sa ameninte, declaratia facuta vineri de vicepremierul Dan Nica fiind considerata de specalisti ca o un exemplu relevant.

[quote=Dan Nica, vicepremier]Suntem dispusi sa luam acele masuri corective daca remarcam o decuplare totala intre ceea ce au insemnat angajamentele informale in perioada dinaintea acordului de finantare si ceea ce se intampla acum[/quote]

Cu o zi inainte, Mugur Isarescu a afirmat ca in prezent, in sistemul bancar are loc un proces de recapitalizare, aceasta fiind considerata o alta masura prin care bancile pot fi determinate sa pastreze banii in Romania. „Nu interpretati eventualele capitalizari ca o slabiciune, ci ca o chestie proactiva, de buna calitate.”, a precizat guvernatorul BNR.

Are guvernul o strategie castigatoare in meciul cu criza?

Guvernul afirma ca are pregatit un amplu program anti-criza care nu ar fi fost pus in practica pana acum din cauza lipsei banilor. Vicepremierul Dan Nica declara, vineri, ca odata cu infuzia financiara externa, vor fi demarate lucrarile de infrastructura si va incepe programul de reabilitare termica.

„Pana acum, am platit datoriile guvernului trecut, ne-am ocupat sa oprim toate gaurile bugetare si acum vom da drumul la investitii. Vom monitoriza periodic lucrarile, modul in care sunt atrase fondurile europene si cum se desfasoara investitiile”, a spus, optimist, Nica. De altfel, duminica, guvernul a organizat duminica o teleconferinta cu autoritatile locale special pentru declansa acest proces.

„Sunt simple vorbe, pe care le-am mai auzit pana acum. Eu nu am vazut nicio investitie clar conturata „, declara, tot vineri, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

La randul sau, Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Antreprenorilor in Constructii, a declarat recent ca pentru a demara lucrari de infrastructura, termenele au fost deja depasite.

Oamenii de afaceri cred ca, dincolo de putinele masuri pozitive luate de guvernul Boc in ceea ce priveste reducerea risipei din sistemul bugetar, restul deciziilor de pana acum s-au dovedit cel putin neinspirate, de la majorarea accizei la alcool si tutun, la introducerea impozitului forfetar, masura ce a dus, numai in luna aprilie, la desfiintarea a peste 14.000 de firme. In ceea ce priveste impozitul minim, Constantin Nita, ministrul pentru IMM-uri, a declarat de altfel vineri, ca guvernul s-a si razgandit deja, existand posibilitatea ca acesta sa fie eliminat din toamna.

In opinia patronatelor, primele masuri pe care ar trebui sa le ia guvernul, odata cu incasarea banilor din imprumutul extern, ar trebui sa fie demararea de urgenta a lucrarilor de infrastructura, eliminarea impozitului forfetar si renuntarea la eliminarea deducerilor de TVA, scutirea de la plata TVA-ului pentru profitul reinvestit, declansarea programului de reabilitare a cladirilor si extinderea programului Rabla si pentru firme.