FMI: Zona euro are nevoie de un buget comun, de 200 mld. euro, pentru a evita o noua criza

Pentru a evita repetarea crizei
datoriilor care a dus la pachete de asistenta financiara pentru
Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Cipru, cele 17 state din zona
euro trebuie sa inaspreasca reglementarile privind disciplina fiscala
si sa poata transfera fonduri inainte de extinderea unei crize.

„Desi primul pas spre rezolvarea problemelor fiscale
trebuie sa fie instituirea unui capital tampon, amploarea socurilor
si capacitatea statelor de a mentine increderea pietelor sugereaza ca
este necesar un mecanism de asigurare in regiune. Acel mecanism poate
fi integrarea fiscala”, se arata in raportul FMI.

Problema
cea mai urgenta o reprezinta un mecanism de protejare a bancilor
si o uniune bancara functionala. Desi uniunea fiscala este cu un pas
inainte, trebuie adoptate si alte de masuri, care sa sporeasca
increderea investitorilor, considera institutia cu sediul la
Washington.

„Zona euro nu-si poate permite o repetare a
politicilor financiare si fiscale imprudente, care au afectat unele
state. Pentru a se asigura ca reglementarile fiscale adoptate la
nivelul zonei euro sunt implementate, statele trebuie sa raspunda in
cazul neindeplinirii acestor obligatii”, disciplina fiscala
permitandu-le sa puna la un loc resursele pentru a ajunge la un buget
comun al zonei euro, potrivit raportului FMI.

Dupa aceea,
zona euro ar putea avea propriile instrumente privind datoriile, care
ar ajuta la finantarea unor transferuri temporare catre statele
membre care se confrunta cu dificultati sau chiar catre sprijinirea
bancilor.

Raportul FMI arata ca bugetul ar putea fi in
valoare de pana la 2,5% din PIB-ul zonei euro, de aproximativ 10.000
de miliarde de euro (13.000 miliarde de dolari), adica aproximativ
200 de miliarde de euro. Un astfel de buget va fi insotit de
inasprirea supervizarii, inclusiv o suspendare a platilor catre un
stat, daca acesta nu respecta reglementarile privind deficitul si
datoria, informeaza Agerpres.

Luna trecuta, Comisia Europeana
a propus infiintarea unei autoritati unice care va avea puterea de a
decide cand bancile trebuie salvate sau inchise, in pofida faptului
ca oficialii germani sunt de parere ca aceste prevederi incalca
tratatele europene, care limiteaza puterile Bruxellesului asupra
finantelor nationale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei,
mecanismul unic de rezolutie pentru uniunea bancara va avea un nou
board, format din reprezentatii Bancii Central Europene, Comisiei
Europene si ai autoritatilor nationale competente (si anume, cele ale
statelor in care se afla sediul central al bancii, precum si
sucursale si/sau filiale ale acesteia). Acest comitet ar avea
competente largi pentru a analiza si a defini modul de abordare a
rezolutiei unei banci: ce instrumente trebuie utilizate si cum ar
trebui sa se implice Fondul european de rezolutie.

De
asemenea, Comisia propune infiintarea unui Fond unic de rezolutie
bancara, sub controlul Comitetului unic de rezolutie, pentru a se
asigura ca, in timpul procesului de restructurare, banca beneficiaza
de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi
finantat prin contributii ale sectorului bancar, inlocuind fondurile
nationale de rezolutie ale statelor membre care fac parte din zona
euro si ale statelor membre care participa la uniunea bancara.

Mecanismul unic de rezolutie pentru uniunea bancara ar urma
sa completeze mecanismul unic de supraveghere bancara (care va deveni
operational la sfarsitul anului 2014) si constituie o noua etapa spre
uniunea bancara, care are drept obiectiv eliminarea legaturii intre
criza bancara si criza datoriilor.

Daca o banca din zona euro
va intampina grave dificultati financiare, BCE, in calitate de
supervizor, va trage semnalul de alarma. in acest moment, consiliul
de rezolutie (care la inceput va fi format din 300 de angajati) va
face recomandari Comisiei, cea care va lua decizia daca va pune in
practica procedura de rezolutie bancara.

Intrarea in vigoare
a mecanismului unic de rezolutie este prevazuta pentru 2015, insa
regulile pe baza carora ar urma sa stabileasca ordinea creditorilor
in cazul salvarii unei banci nu vor fi operationale decat in 2018. In
perioada urmatoare, Comisia vrea sa modifice de la 1 august regulile
in materie de ajutoare de stat pentru banci, astfel ca, inainte ca
bancile sa poata solicita o finantare publica, actionarii si
creditorii subordonati vor fi primii care vor trebui sa contribuie.