Generatia Fast-Food. Covrigul si saorma umplu buzunarele investitorilor

Mancarea considerata de multi specialisti ca fiind nesanatoasa, mai ales din cauza aportului caloric ridicat, a devenit, pe fondul crizei, printre cele mai cautate de romani. Potrivit acestora, trendul este dat,  in primul rand, de mixul optim pret – calitate – timp de servire pe care consumul acestor produse il ofera.

Pe acest fond, industria fast food s-a dovedit una dintre putinele care a reusit sa faca profit in vreme de criza. Pretul produsului si servirea rapida au transformat retelele in genul Mc Donald’s, KFC, Fornetti sau simplele covrigarii, gogoserii si saormarii, intr-una dintre cele mai favorizate afaceri pe timp de criza. 

Conceptul fast-food inseamna, dincolo de preturi clare si produse la vedere pentru cumparator, un raport extrem de profitabil pentru investitor intre costul materiilor prime, procesul tehnologic si pretul de vanzare.
Ivan Uzunov, analistul Euromonitor pe segmentul de food&bar magazine, a explicat recent, intr-o analiza pe tema consumului de produse fast-food in UE, ca acest raport impaca, poate cel mai bine in vremuri de criza, atat asteptarile clientilor cat si pe cele ale investitorilor.

„In restaurantele obisnuite, procesul de achizitie a materiilor prime si cheltuielile generate de locatie (chirii, personal, mobilier, vesela etc) nu mai asigura un rezultat financiar optim, dovada valul de falimente fara precedent din industrie”, a declarat expertul Euromonitor.
[quote=Mohamed Murad, proprietar Spring Time]In ’92 era o chestiune de lux sa mananci la fast-food.  Azi a devenit o nevoie, mai ales in pauza de masa[/quote]
Restaurantele fast-food vin cu locatii mai ieftine, cu o gama de produse ce necesita materii prime nu foarte costisitoare, si mai ales cu o oferta la vedere, optima din punct de vedere pret-calitate, ce simplifica decizia consumatorilor.

Romanii au cheltuit anul trecut aproximativ 140 de milioane de euro in restaurantele de tip fast-food de pe piata locala, respectiv McDonald’s, KFC si Burger King. 

Aceste restaurante au avut in jur de 180.000 de clienti pe zi si fiecare persoana a cheltuit cate doi sau trei euro, arata Ziarul Financiar.

In perioadele dificile din punctul de vedere economic oamenii merg acolo unde cred ca pot manca mai ieftin, si restaurantele de tip fast food sunt cea mai buna solutie in opinia lor. Exista aceasta perceptie, chiar daca nu este intotdeauna adevarata, ca pretul unei mese la un local fast food este mai mic decat la un restaurant clasic”, spune analistul economic Doru Lionachescu.

Psihologul Anca Munteanu vine cu o explicatie legata de succesul fast-food-ului in Romania. „Criza, nesiguranta zilei de maine, problemele financiare, volumul tot mai mare de munca din aceasta perioada genereaza un volum de stres mult mai mare”, a declarat aceasta.

„In aceste conditii, alimentatia nu mai reprezinta o prioritate, cel putin la nivel calitativ, iar aici produsele fast-food vin sa acopere o nevoie reala a consumatorilor – mancare calda, palpabila la nivel de asteptari, cu un continut ridicat de zahar si grasimi, ce creaza satisfactie pe moment, servita rapid si la un pret deja cunoscut. Din pacate, pe acest fond, alimentatia devine deficitara, iar aportul de vitamine scade, efectele fiind usor de anticipat – cresterea in greutate si aparitia problemelor de sanatate”, a mai spus Munteanu.
[quote=Reprezentantii KFC]O gustare in oras nu este printre primele lucruri la care renunti cand ti se micsoreaza bugetul[/quote]
Medicii avertizeaza insa ca ne expunem la pericole alegand acest mod de alimentare.

„Produsele tip fast-food sunt gustoase, insa foarte nesanatoase. Multe dintre produse contin elemente care pot favoriza diverse boli, de la obezitate, la cancer”, spune medicul nutritionist Virgil Stroescu.

Omul de afaceri Sorin Minea, unul dintre cei mai vizibili reprezentanti ai industriei alimentare, spune ca „parizerul revine in consumul romanilor, din pacate, chiar in momentul in care alimentatia sanatoasa incepea sa isi faca loc si in Romania. Pana la urma, decizia apartine cumparatorului. Alege sa manance mult, dar prost, sau mai putin, dar mai bun calitativ si mai sanatos”, a conchis Minea.

Potrivit unui studiu publicat de Euromonitor si intitulat ”Global Consumer Foodservice: How The World Eats”, comertul stradal a inregistrat cel mai mare avans al vanzarilor la nivel global, de 9%. 
Un raport Euromonitor arata ca in Romania functionau, anul trecut, 6.854 de magazine de tip fast-food, dintre care 832 apartinand unor retele si 6.022 independente. 

Expertii se asteapta ca vanzarile acestor unitati sa continua sa creasca pana in 2013, cand vom asista la o maturizare a pietei, in care afacerea in franciza va fi principalul format operational.

[b]Castigatorii crizei[/b]

Cristian Stefanescu, proprietarul francizei Subway din Romania, spune ca vrea sa deschida 40 de unitati pe piata romaneasca in urmatorii 4 ani. 

Pe langa cea din Bucuresti, pana la finele anului vor fi inaugurate alte doua unitati, una in complexul Palas din Iasi, iar cealalta in Iulius Mall din Cluj.

Si Mc.Donald’s, KFC si Burger King au planuri ambitioase de dezvoltare in urmatorii ani, preconizand deschiderea a zeci de restaurante.

Fenomenul „fast-food” afecteaza, de altfel, intreaga lume. In Franta, de exemplu, potrivit unui raport al companiei de asigurari de credite comerciale Euler Hermes, aproape 3.000 de restaurante si cafenele au fost inchise in ultimul an.

„Francezii de astazi nu mai mananca precum francezii, ci ca americanii. Tinerii nu inteleg sau nu le pasa de mancarea traditionala”, a declarat Bernard Picolet, proprietarul restaurantului Les Amis du Beaujolais din Paris, in cotidanul The Independent.

„Prefera sandwich-urile si chipsurile, iar cand vor sa se recreeze, ies in cluburi, si nu la restaurante. Au cele mai sofisticate telefoane, dar habar n-au cum arata un dovlecel. Stiu totul despre Internet, dar nu stiu cum sa manance un peste”, a constatat Picolet.

Aceeasi situatie si in Spania, Marea Britanie, Germania si Italia: restaurantele traditionale au fost inlocuite de fast-food-uri in preferintele consumatorilor. In Anglia, conform datelor Asociatiei Britanice a Berii si a Puburilor (BBPA), se inregistreaza o medie de 36 de pub-uri inchise pe saptamana, de 9 ori mai multe fata de cate se inchideau in 2006 si de 18 ori mai multe decat in 2005.

In „patria fast-food-ului”, Statele Unite, americanii au devenit, din nou, clientii acestui tip de restaurante dupa ce in ultimii ani, numarul celor le care frecventau scazuse sensibil, pe fondul campaniilor nationale de promovare a alimentatiei sanatoase.