Generatia modificata genetic. Mina de aur pentru agricultura sau pericol de cancer?

23 May, 00:07 • traian.badulescu
Organismele modificate genetic (OMG) dauneaza grav sanatatii, potrivit activistilor care militeaza pentru interzicerea cultivarii acestora in Romania. Reprezentantii unor patronate din agricultura sustin insa ca oricum consumam in fiecare zi produse care contin, de exemplu, soia modificata genetic, numai ca aceasta nu mai este produsa pe plan local, ci importata din America.
Generatia modificata genetic. Mina de aur pentru agricultura sau pericol de cancer?

Sunt OMG-urile un pericol real pentru
sanatatea umana sau un potential de dezvoltare a agriculturii ignorat
de romani? 

Vecinii maghiari au distrus 400 de
hectare de culturi de porumb, dupa ce au constatat ca au fost
cultivate cu seminte modificate genetic, declarand razboi gigantului
biotehnologic Monsanto, potrivit unor informatii aparute in presa in
aceasta saptamana.

In timp ce ungurii au interzis
OMG-urile, in Romania se cultiva porumb modificat genetic pe o
suprafata controlata de 1.050 de hectare.


Ce spun activistii

„Romania a avut dintotdeauna o
pozitie favorabila OMG-urilor. Chiar fosti angajati ai Monsanto care
au devenit ulterior ministri, Valeriu Tabara si Stelian Fuia, si-au
declarat public opinia in favoarea OMG”, a spus pentru
DailyBusiness.ro Raluca Dan, membra a asociatiei de fermieri Eco
Ruralis, subliniind conflictul de interese.

Ea a amintit ca in Romania se cultiva
soia modificata genetic in perioada 1998-2007, dupa care a fost
interzisa imediat ce am intrat in UE.

Raluca Dan apreciaza ca in timp ce in
alte tari produsele Monsanto sunt interzise, in Romania exista o
presiune mare din partea acestei companii, care detine aici o fabrica
de erbicide si seminte.

„O critica la adresa Monsanto este ca
detine drept de autor pe semintele pe care le vinde taranilor, astfel ca la o noua insamantare acestia
trebuie sa plateasca din nou royalties (taxe pentru folosirea lor –
n.r.). Nu exista libertate”, a mai spus reprezentanta Eco Ruralis.

Legat de Monsanto, aceasta a mentionat
ca marti va avea loc o demonstratie impotriva companiei in Bucuresti,
in paralel cu alte 400 de actiuni similare la nivel international, in
50 de tari.

„Trebuie sa punem presiune pe
guvernele noastre care devin tot mai slabe in fata presiunii
companiilor”, a adaugat activista care lupta impotriva „hranei
servita de companii care cauta doar profit si nu sunt interesate de sanatatea oamenilor”.

Riscurile alimentatiei modificate
genetic

Printre efectele
nocive ale hranei pe baza de OMG Raluca Dan a mentionat periclitarea
sanatatii.

„Un studiu din septembrie 2012 arata
ca, in urma consumului de OMG, in 96% dintre cazuri au rezultat
tumori. Mamare la femele si la aparatele de reproducere la barbati.
Afecteaza functiile de baza ale organismului”, a mai spus
reprezentanta Eco Ruralis.

Ea a mentionat ca acest studiu, care s-a
intins pe o perioada de doi ani, demonstreaza clar efectul OMG asupra
sanatatii umane.

Pe langa efectul asupra sanatatii
umane, Raluca Dan a mentionat riscurile asupra mediului. „Afecteaza
panza freatica. Contamineaza apa. In SUA, erbicidul a ajuns in apa
potabila, depaseste limitele normale”, a mentionat activista.

Ea a adaugat ca OMG-urile nu sunt bune
nici pentru biodiversitate, deoarece ataca orice daunator iar
alta cultura poate fi contaminata.

Mai mult decat atat, productivitatea nu
este cu mult mai ridicata decat in cazul culturilor tranditionale,
cel putin in cazul porumbului. Pentru ca fermierul are nevoie si de erbicidul de la Monsanto pentru cultivarea acestui soi,
profitabilitatea lui scade, a mai spus Raluca Dan, precizand ca in
timp OMG-urile se adapteaza si au nevoie de erbicid din ce in ce mai
puternic.

„Comparand cu soiurile locale, care
au material genetic adaptat zonei respective, automat acel soi local
va rezista mult mai bine decat o saminta produsa in laborator”, a
spus reprezentanta Eco Ruralis.

Cat de profitabile sunt OMG-urile

Pe de alta parte, Viorel Matei,
presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din
Romania (FNPAR) spune ca aceste culturi ar fi o mina de aur pentru
Romania.

„Culturile de porumb modificat
genetic au un potential productiv cu 10-20% mai mare. Pentru ca sunt
rezistente la daunatori si seceta, ar fi mina de aur pentru Romania,
care are probleme cu seceta”, a explicat Matei.

In ceea ce priveste culturile de soia
modificata genetic, acesta a spus ca Romania are un potential de 1,5
milioane de hectare. Daca l-ar utiliza, Romania ar putea acoperi 70%
din necesarul de soia din UE.

„Nu exista zi in care noi sa nu
mancam produse in care sa nu se gaseasca soia in proportie de cel putin
20%, de la mezeluri pana la patiserie”, a mentionat presedintele
FNPAR.

El a precizat ca Romania importa soia modificata genetic din
tari precum SUA, Brazilia si Argentina, pentru ca productia noastra de soia nemodificata genetic este foarte mica. Si asta pentru ca nu este prea rentabila.

„Cultivam foarte putin. Soia
nemodificata genetic are nevoie de irigatii si o productivitate de
doar 1.500 de kilograme la hectar. Spre comparatie, cea modificata
genetic genereaza o productie de 4.000 de kilograme la hectar”, a
aratat Matei.

Acesta a amintit ca desi a fost
interzisa initial in UE, cultivarea de soia modificata genetic este
acum la latitudinea fiecarui stat membru.

„Mult mai puternice sunt alte
influente economice. Cel mai puternic lobby impotriva omg il fac
asociatiile americane. In momentul in care in Europa ar intra
culturile modificate genetic, ar avea probleme cu exportarea
produselor proprii”, a spus Matei.

In ceea ce priveste efectele daunatoare
ale OMG, presedintele FNPAR intreaba retoric daca „si-ar omori SUA
oamenii prin cultivarea acestor culturi?”.

Egali, dar nu prea

Alt factor care descurajeaza productia
locala de soia nemodificata genetic ar mai fi subventia acordata
pentru acest tip de cultura in UE.

„Fermierul roman are o subventie de
120 de euro la hectar, cel bulgar de 160 de euro, cel ungar de 200,
cel german de 600 iar cel francez de 640 de euro. Acestia sunt bani
europeni dar care nu se distribuie egal”, a atras atentia
presedintele FNPAR.

El explica dezavantajarea Romaniei la
impartirea banilor prin faptul ca daca ar fi sprijinita la fel de
mult, tara noastra ar putea deveni cea mai mare producatoarea zona
agricola din UE.

„Iar cand Romania ar produce peste 80
de milioane de tone de cereale, ar crea probleme sociale in alte
tari, unde fermierii traiesc din agricultura”, a mai spus Matei.

In opinia acestuia, Romania ar trebui
sa urmeze exemplul Poloniei, care a aparat mult mai bine interesele
agricultorilor polonezi in fata masurilor restrictive impuse la
nivelul UE.


Reduce foametea?

Contactati de catre
DailyBusiness.ro, reprezentantii Monsanto Romania nu au oferit niciun
cometariu pana la momentul publicarii articolului.

In schimb, in
relatarile anterioare din presa locala, Cosmin Chioreanu, directorul
Monsanto Romania, spunea ca vede o coexistenta a celor trei tipuri de
tehnologii: agricultura bazata pe biotehnologii, agricultura
conventionala si cea ecologica.

„Pot sa
supravietuiasca toate cele trei tipuri. Nu cred ca agricultura va
merge suta la suta in directia plantelor modificate genetic, ci cred
ca la noi in Europa vor coexista”, declara Chioreanu.

El mai spunea ca
Europa este singurul continent in care nu se permite folosirea
materialului genetic folosit in biotehnologii.

„America de Nord,
America Latina, Asia, China acum, Africa de Sud, au adoptat aceasta
tehnologie. Si nu au adoptat-o de pomana, pentru ca nu a ajutat la
cresterea profitului ci, de multe ori a ajutat la reducerea numarului
de oameni care mor de foame in aceasta lume. Nu vorbim aici de
profit, vorbim de zone in care plantele genetice au facut acest
lucru. Din studiile companiei Monsanto de pana acum, nu exista niciun
fel de efect nociv asupra sanatatii oamenilor”, adauga
reprezentantul Monsanto.

Activistii mai acuza companiile biotehnologice precum Monsanto ca incearca acum sa patenteze soiuri
de fructe si legume din cosul zilnic, cum ar fi castravetele,
broccoli-ul si pepenele, fortand practic cultivatori sa plateasca
pentru seminte, sub amenintarea de a fi dati in judecata daca nu o
fac.

„Monsanto & Co. isi permit sa faca
astfel de abuzuri
din cauza unor ambiguitati din legea europeana care
le confera drepturi exclusive asupra semintelor conventionale, deci
tot ce trebuie sa facem e sa inchidem aceste portite legislative
inainte de a se crea un precedent periculos la nivel global”, atrag atentia activistii.