Guvernul \”Robin Hood\” ameninta bancile cu sageti fara varf

Ceea ce oamenii de afaceri reclama de luni de zile, accentuarea blocajului financiar si necesitatea unor masuri menite sa relanseze fluxurile de capital, si-a gasit, in ceasul al 12-lea, un feed-back la Palatul Victoria.

Vicepremierul Dan Nica a spus, marti, ca „a aparut un fenomen de blocaj financiar” si, din acest motiv, i-a cerut ministrului Finantelor sa prezinte, in prima sedinta a guvernului, masurile menite sa relaxeze sistemul.

Cu cateva luni inainte, expertii agentiei de consultanta financiara Coface declarau, pentru DailyBusiness.ro, ca blocajul a ajuns la un asemenea nivel incat platile intre firme au ajuns sa se faca cu o intarziere medie de 3 luni, iar in multe domenii de activitate, in special retail si servicii, multe firme au dat faliment din acest motiv.
Situatia in prezent este si mai grava, spun expertii in fiscalitate, intarzierile la plata ajungand si pana la 160 de zile.

O evaluare a valorii platilor blocate din economie este aproape imposibila, spun expertii, in conditiile in care economia reala isi are multe conexiuni in cea subterana. Cert este ca, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, la nivelul lunii martie, valoarea instrumentelor de debit refuzate la plata era de 641,9 milioane de lei (152,3 mil.euro), iar valoarea restantelor la credite, in aprilie, era de 5,34 miliarde de lei (1,26 mld.euro).

[quote=Cristian Ionescu, manager Coface]Cazurile in care facturile nu se mai platesc si pentru plata carora sunt deschise procedurile legale de recuperare sunt cu aproximativ 50% mai numeroase fata de anul trecut[/quote]
In ultimii trei ani, in sectorul IMM-urilor, de exemplu, peste 30.000 de firme mici si mijlocii au disparut din cauza platilor intarziate, arata datele Consiliului National al IMM-urilor.

In conditiile in care facturile se platesc cu tot mai mare intarziere sau deloc, singura alternativa pentru continuarea business-ului o constituie creditul, insa in Romania, potrivit unor oameni de afaceri, sa te duci la banca este ca si cum te-ai duce la camatar, acolo unde, spre deosebire de banci, ai sansa sa primesti un imprumut.

Vicepremierul Nica pare sa fi prins aceasta idee, lansand un atac virulent la adresa bancilor, in tentativa de a le determina sa scada dobanzile, fapt ce ar face creditul ceva mai ieftin.

Politicianul spune ca bancherii, in loc sa finanteze economia, incearca sa determine firmele sa isi tina banii in banci, oferindu-le dobanzi atractive. „Astfel se ajunge ca, in loc sa isi plateasca facturile si datoriile la stat, multe firme prefera sa isi tina banii la banca”, a declarat Nica.

[quote=Dan Nica, vicepremier]Daca in termen de 30 de zile dobanzile la banci nu vor scadea, se va aplica impozitul de tip „Robin Hood”[/quote]

Acesta este un avertisment, spun analistii economici, cu un efect mai mult propagandistic, in conditiile in care, chiar si daca ar fi introdus un impozit pe supra-profit, statul nu prea ar mai avea ce sa impoziteze, pentru ca bancile au intrat pe minus in acest inceput de an.

Dincolo de rezultate, cert este ca Dan Nica nu este un „Don Quijote” solitar in acest demers. La randul lor, presedintele Traian Basescu si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, puneau, saptamana trecuta, presiune pe banci, cerandu-le sa isi respecte angajamentul de a finanta economia. Isarescu declara ca „dobanzile actuale nu isi au un fundament economic„.

„Autoritatile cer, de fapt bancilor, sa isi schimbe strategia. Sa renunte la atragerea de depozite de la firme si sa ofere credite in economie „, explica analistul Cristian Dinulescu.

Va reusi demersul lor ? Specialistii sunt sceptici.

Purtatorul de cuvant al Bancii Nationale, Adrian Vasilescu, declara, spre exemplu, marti, ca bancile sunt institutii private si nu pot fi obligate sa reduca dobanzile pentru credite, in conditiile in care banii pe care ii detin au fost obtinuti scump din cauza crizei economice.

[quote=Adrian Vasilescu, purtator de cuvant BNR]Povestea cu amenintarea cu 30 de zile nu este o solutie si nu va rezolva nimic[/quote]
„Si firmele si populatia sunt tentate de dobanzile stabilite de banci pentru depozite si aceasta tentatie produce o discordie in economie, in sensul ca oamenii in loc sa cheltuiasca cu investitii, cu alte programe, sa isi plateasca darile, se reped cu banii in banci pentru a castiga dobanzi mari „, a spus Vasilescu.

„Bancile invata clientii sa joace rolul de rentier, iar aceasta renta care inseamna dobanda foarte mare pentru depozitele din banci, se regaseste si in cealalta parte. Daca o banca atrage banii scump, e normal sa ii imprumute scump”, a mai spus oficialul de la BNR.

Reprezentantii bancilor comerciale au refuzat sa comenteze declaratiile lui Nica. Saptamana trecuta, insa, unii bancheri declarau ca a venit timpul reducerii dobanzarilor la depozite, insa nu au facut comentarii in ceea ce priveste eventuale reduceri de dobanzi la credite.

Potrivit ultimei anchete de conjunctura, realizata de Institutul National de Statistica, in luna mai, aproximativ 18% din numarul total al managerilor intervievati au indicat blocajul financiar drept una dintre problemele cu care se confrunta mediul de afaceri.

Cele mai afectate ramuri erau, in mai, constructiile (40% dintre respondenti), industria chimica (45%), industria de mijloace ale tehnicii de calcul si aparate radio-TV (45%) si industria extractiva (39%). Totodata, ponderea celor care invocau impactul negativ al cresterii ratelor dobanzilor la creditele bancare a fost de 11%, principala ramura afectata fiind industria chimica (48% dintre respondenti).

Compensarea datoriilor, o masura mai eficace

Potrivit specialistilor, daca in ceea ce priveste creditarea, guvernul nu poate face mare lucru, in domeniul reglementarilor fiscale, actiunea executivului poate fi una de impact.

„Compensarea platii TVA-ului cu cel de incasat a fost un prim pas. Trebuie sa urmeze si altele”, spune omul de afaceri Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. O prima masura ar fi onorarea la timp a platilor statului catre companiile private.

Statul a platit o parte din datoriile catre mediul privat insa acum a aparut un alt fenomen, remarcat de vicepremierul Dan Nica. In loc sa plateasca mai departe subcontractorii, firmele ce deruleaza afaceri cu statul au blocat banii pentru „vremuri negre”.

In aceste conditii, Nica a anuntat ca a cerut ministrului Finantelor sa vina cu o propunere privind decontarea de la bugetul de stat direct catre subcontractori a lucrarilor, aratand ca a aparut un blocaj financiar din cauza intarzierii decontarilor.

„Este o mare problema pe care o avem, pentru ca am constatat ca multi antreprenori generali, desi primesc integral decontarile pentru lucrari, de la bugetul de stat sau din fonduri europene, nu fac mai departe aceste plati catre subcontractori, ceea ce duce la o amplificare a unui blocaj financiar de o maniera gratuita atata timp cat toata lumea isi face datoria” a explicat Nica.

Potrivit social-democratului, acest blocaj genereaza „foarte multe intarzieri, dar si pierderi la nivelul societatilor comerciale, ceea ce intr-un an de criza este ultimul lucru la care ne putem gandi”.

O alta solutie a fost lansata, marti, de presedintele Senatului, Mircea Geoana, care a declarat ca a propus in coalitie ca ministerul de Finante sa recurga la esalonari ale datoriilor firmelor cu probleme, care vin cu planuri de redresare.

„Consideram ca pentru a debloca situatia financiara a firmelor romanesti, Ministerul Finantelor poate sa recurga pentru o perioada limitata la esalonari ale datoriilor bugetare ale companiilor cu dificultati care-si asuma programe de restructurare si grafice de plata, prin asigurarea unei incasari constante la buget si sustinerea acestor planuri de redresare ale firmelor”, a spus presedintele social-democratilor.

Potrivit unui studiu realizat de Deloitte Romania, prezentat de DailyBusiness.ro, la care au raspuns peste 300 de manageri din economie, guvernul, ar trebui sa rezolve, in primul rand, problema rambursarii TVA-ului.

„Guvernul, printr-o serie de masuri, ingreuneaza si mai mult lucrurile pentru mediul de afaceri. De exemplu, rambursarea TVA-ului si perioada excesiv de lunga pe care o presupune acest lucru reprezinta in multe cazuri obstacole majore pentru
realizarea unor estimari rezonabile privind capitalul de lucru, incarcand companiile cu costuri mari, nejustificate”, se precizeaza in concluziile studiului.

De asemenea, cele mai recente modificari aduse Codului Fiscal au sporit sarcina fiscala pentru companii prin limitarea deductibilitatii pentru anumite categorii de cheltuieli sau prin eliminarea unor mecanisme existente. In plus, modificarile frecvente ale legislatiei fiscale pot afecta stabilitatea mediului de afaceri, descurajand in acelasi timp noile investitii.