Lazea: Trebuie sa ne definim datoria publica maxim acceptata, probabil de 40% din PIB

Lazea a prezentat cinci aspecte pe care raportul realizat de Bruegel privind criza in Europa Centrala si de Est nu le subliniaza suficient de mult. Bruegel este un grup independent de experti europeni in domeniul economic, cu sediul la Bruxelles.

„Pietele de capital nu trateaza toate tarile in mod egal, cu aceeasi unitate de masura. Se spune ca Ucraina a dat faliment cu o datorie publica de numai 37% din PIB. Este o idee esentiala faptul ca privirea pietelor de capital asupra tarilor din aceasta zona difera fundamental. Ceea ce permis unei tari in materie de datoria publica nu este permis sau acceptat altei tari”, a declarat reprezentantul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), citat de Mediafax.

El crede ca proiectii privind datoria publica care ar putea creste „mai mult sau mai putin in linie” cu evolutia de dinaintea crizei sunt „un pic” hazardate.

„Daca este adevarat ca pietele de capital trateaza tarile in mod diferit, atunci Romania trebuie sa-si defineasca acel nivel maxim de acceptabilitate pana la care poate sa mearga cu datoria publica, probabil acesta este undeva la 40% din PIB, si sa se opreasca acolo, nu la 60% – 80% – 100% din produsul intern brut (PIB), asa cum le este permis altor tari. Este aceasta lectie inteleasa? Este ea internalizata? Ma indoiesc”, a afirmat economistul-sef al bancii centrale.

Datoria publica a Romaniei a crescut in luna septembrie cu 3,3% fata de august, la 185,28 miliarde de lei (aproximativ 43 miliarde euro), majorandu-si ponderea in PIB cu 1,17 puncte procentuale, la 36,22%.

Profesorul Daniel Daianu, unul dintre autorii studiului, a fost de acord ca pietele trateaza statele in mod diferit, nu numai la nivelul datoriei publice.

„Pietele te trateaza diferit, pietele trateaza nu nivelul datoriei publice, ci si calitatea institutiilor, credibilitatea celor care iau decizii. Pietele trateaza foarte multe, chiar daca uneori sunt irationale. Nu putem sa spunem ca pentru Romania nivelul optim al datorie publice este de atat. Nu a cazut in sarcina acestei echipe acest lucru”, a explicat Daianu.

Un alt aspect pe care Lazea considera ca nu este suficient tratat in raport se refera la concluzia potrivit careia majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Este nu ar fi cazut prada iresponsabilitatii fiscale in anii de boom si ca atare isi pot permite unele din ele politici fiscale prociclice in anii acestia de recesiune.

„Daca este adevarat ceea ce am spus privind faptul ca pietele de capital trateaza diferit tarile, atunci pur si simplu oricat de mult ai vrea sa faci politici fiscale prociclice nu te lasa pietele, pur si simplu. Chiar vrand sa faci ceva prociclic esti imediat penalizat si orice crestere de deficit ai vrea sa ai se transforma autormat in dobanzi, care iti mananca tot acel deficit suplimentar pe care zici ca ti l-ai permis”, a continuat economistul-sef al bancii centrale.

Daianu a mentionat niciun stat nu a respectat Pactul de stabilitate si crestere si nu trebuie sa se admita ca „politica publica nu are ce face”.

Economistul-sef al BNR a aratat ca o parte din statele din regiune, inclusiv Romania, au inregistrat cresteri economice ridicate si datorita vointei politice si a populatiei de a reduce numarul de ani in care se realizeaza procesul de convergenta.

„Daca populatia Romaniei, si clasa politica prin extensie, cand vor incepe sa curga din nou bani in tara, peste nu stiu cat timp, se vor putea infrana pe baza lectiei invatate si sa spuna ca cresterea economiei trebuie sa fie la potential si nu mai mult decat potentialul. Aceasta dorinta expresa de a diminua durata de timp pentru ajungere din urma mi se pare ca nu este subliniata suficient in aceasta lucrare”, a afirmat Lazea.

Daianu a spus ca luciditatea si responsabilitatea politica inseamna sa se treaca de ciclul politic.

„Ce inseamna presiunea populara? Daca maine iti cer oamenii cresteri salariale si de pensii de 40%. Ce faci, le dai? Nu poti sa spui ca au cerut oamenii si de aceea am lasat sa creasca creditul cu 30-40%”, a continuat Daianu.

Pe de alta parte, Lazea considera ca un alt aspect insuficient analizat in raport se refera la cat de fezabila este modificarea Tratatului de la Maastricht in contextul sentimentului negativ existent in prezent in zona euro.

„In fine, a cincea observatie pe care o am referitoare la raport este maniera relativ agnostica in care se trateaza limitarea creditarii in valuta”, a spus Lazea.

„Se spune in raport ca pentru tari care oricum au orizont de asteptarea intrarea in zona euro nu prea are sens sa limitezi creditarea in valuta, apoi doi ca un risc mai mare pentru neplata creditelor este somajul, trei ca si creditele in moneda locala sunt aproape la fel de riscante ca si cele in valuta si patru ca faptul ca se pot imprumuta in euro le permite cetatenilor sa castige o parte din beneficiul aprecierii reale. Tocmai asta este problema: fiind ei tentati sa-si atraga de partea lor o parte din aprecierea reala, tocmai de aceea se imprumuta in valuta si creeaza problema sistemica”, a mentionat reprezentantul BNR.

El crede ca se impune la nivel international sau macar regional gasirea anumitor mecanisme care sa limiteze creditele in valuta.

Daianu a explicat ca daca se accepta libertatea totala a capitalului, atunci trebuie sa se accepte si creditarea in valuta.

„Daca accepti libertatea totala a capitalului trebuie sa accepti si creditarea in orice moneda. Nu-i asa? Poti sa incerci prin fiscalitate sa faci ceva, asa cum poti sa incerci sa orientezi resurse, dar nu poti sa interzici pentru ca in momentul acela nu mai vorbim de libertatea totala de miscare a capitalului”, a replicat profesorul.