Misterul revoltei stimulentelor: Cum au ajuns bugetarii de la Finante sa isi tripleze veniturile

O problema pe care oamenii de afaceri o sesizeaza de ani de zile. „Poti sa fii tu cel mai corect din lume, sa respecti toate legile, ca inspectorul iti va spune in fata. N-am ce face, trebuie sa va dau amenda„, declara, recent, pentru DailyBusiness.ro, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

Adrian Porumboiu, presedintele grupului Racova, reclama, la randul sau, faptul ca angajatii statului s-au specializat in cautarea nodului in papura.

„Este corect sa fim tratati si respectati si nu sa ni se caute nod in papura”, a spus Porumboiu facand referire la un caz mediatizat local, cand doi comisari ai Garzii Financiare au depistat ca la un magazin al firmei casiera nu batuse in casa produse in valoare de 300 de lei, din cauza ca era aglomeratie.

„Mi s-a parut si ramane o situatie derizorie”, a spus presedintele grupului Racova.

De ce se intampla toate acestea? Pentru simplul motiv ca inspectorii statului au plan de amenzi.

Amanunt trecut negru pe alb in strategia Finantelor Publice pentru perioada 2010-2013, care prevede ca inspectorii din ANAF si Garda Financiara au norma de controale – 23 firme si 41 persoane fizice in acest an. Numarul de controale trebuie sa creasca de la an la an, pentru a se ajunge, in 2013, la 26 de firme si 44 de persoane fizice de fiecare inspector.

Potrivit statisticilor ANAF, 80% dintre controale se incheie cu amenzi. Ce se intampla cu banii? Majoritatea merg la stat, insa 15% sunt opriti la nivelul fiecarei institutii abilitata sa dea amenzi in asa-numitul fond de stimulente. Aceasta este sursa din care angajatii isi dubleaza sau tripleaza salariile in fiecare luna.
[quote=Sebastian Oprescu, lider sindical]Taierea stimulentelor va duce la cresterea fenomenului spagii in randul organelor fiscale. Angajatii Finantelor primesc acesti bani tocmai pentru a rezista tentatiei de a primi atentii de la cei verificati[/quote]
Potrivit datelor oficiale, institutiile publice au acordat anul trecut stimulente financiare angajatilor proprii de 1,1 miliarde de lei (261 milioane euro).

Angajatii Ministerului Finantelor a incasat 890,7 milioane de lei (212 milioane euro) iar cei ai Ministerului Muncii de 213,2 milioane lei (50,7 milioane euro).

In acest an, acordarea stimulentelor a continuat, desi Guvernul s-a angajat in fata FMI si Comisiei Europene ca o sa le elimine inca din luna martie.

Vinovati au fost gasiti ministrii Vladescu si Seitan care s-au vazut remaniati pentru ca n-au avut tupeul de a rupe pisica in doua, asa cum se exprima plastic presedintele Traian Basescu.
[quote=Traian Basescu despre acordarea stimulentelor in ministerele Muncii si Finantelor]Este o sfidare a opiniei publice ce s-a petrecut in aceste ministere[/quote]
„Mi-a fost foarte greu sa accept ca s-au acordat stimulente salariale, de parca statul reusise sa incaseze toate veniturile si evaziunea fiscala este tinuta sub control „, a spus Basescu, pe 3 septembrie, in discursul sustinut cu ocazia numirii noilor ministri.

Noul ministru de Finante, Gheorghe Ialomiteanu, a fost insarcinat astfel sa taie in carne vie. Stimulentele, care reprezinta in medie 60% din salariile angajatilor (potrivit estimarilor fostului ministru, Sebastian Vladescu), au fost taiate. Si, iata, au urmat protestele.

Stimulati sa isi faca meseria

Potrivit reglementarilor legale, stimulentele ar trebui sa reflecte performantele profesionale ale fiecarui angajat in parte. In fapt, insa, au fost acordate tuturor angajatilor, de la inspectorul fiscal la femeia de serviciu.

„Exista grile prin care fiecare angajat este recompensat pentru performanta realizata. Totul este conform reglementarilor legale „, afirma Sebastian Oprescu, presedintele Sindicatului Functionarilor Publici.

„Aceste stimulente au fost gandite pentru a oferi inspectorilor o protectie in fata evazionistilor, pentru a nu cade prada tentatiilor „, a mai spus Oprescu.

Dincolo de asigurarile sindicalistului, in absenta altor reglementari, acordarea stimulentelor salariale a stat, practic, la latitudinea fiecarui sef de institutie in parte. Lucru recunoscut inclusiv de seful Fiscului, Sorin Blejnar, care afirma miercuri ca „eliminarea stimulentelor este necesara pentru ca angajatii sa nu mai fie la mana sefilor„.

„Se poate constitui inca un salariu sau doua, mai mult de trei salarii oricum nu poti sa dai”, a explicat Gheorghe Sorescu, director general executiv in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Botosani, pentru Evenimentul de Botosani.

„Eu n-am luat niciodata mai mult de doua salarii, la stimulente. La fondul constituit trebuie sa cer aprobarea Bucurestiului, spre exemplu am constituit pe o luna trei miliarde lei vechi, cei de la minister ma analizeaza in functie de indicatorii de performanta si din 3 miliarde imi aproba 2 sau 2,5, in functie de acesti indicatori de performanta. Cand imi vine aprobarea, eu ma intalnesc inclusiv cu liderul de sindicat pentru a imparti suma pe structuri”, a explicat Sorescu.

Interesant este faptul ca fondul de stimulente a crescut de aproape 10 ori fata de nivelul de acum 4 ani, cand se acorda numai 5% din arieratele incasate. In plus, fondul de stimulente nu figureaza la capitolul de cheltuieli cu personalul din bugetul Ministerului de Finante.

Potrivit statisticilor MF, angajatii ministerului au primit anul trecut cel putin inca un salariu pe luna. Astfel, castigul mediu brut real a crescut de la 2.037 lei lunar la 4.343 lei.

Hocus-pocus cu stimulentele

Una dintre primele decizii luate de noul ministru de Finante, Gheorghe Ialomiteanu, a fost sa opreasca acordarea stimulentelor. Ialomitianu a spus ca sporurile si stimulentele trebuie eliminate pentru a nu crea avantaje unor functionari in defavoarea altora, mai ales intr-o perioada de criza, desi este adeptul unor modalitati de cointeresare pentru angajatii din MFP, care au cele mai mici salarii din sistemul bugetar.

„O decizie ilegala”, afirma Vasile Marica, liderul aliantei sindicatelor din sectorul bugetar SED LEX. „Ne iau painea de la gura. Stimulentele nu sunt date pe ochi frumosi, ne jecmanesc la drumul mare. Sa se astepte la ample proteste”, a declarat Marica.

Reactia autoritatilor la protestul spontan de miercuri a fost una confuza. Ministrul Ialomiteanu si seful ANAF, Sorin Blejnar s-au pierdut in explicatii. Niciunul nu a vrut sa spuna ce se va intampla cu stimulentele neacordate in ultimele 2 luni. Au pasat „pisica ” in curtea Parlamentului.

„S-a aprobat in Camera un amendament (la Legea functionarilor publici) prin care stimulentele vor fi incluse din octombrie in salarii, sub forma unei medii salariale. Ca sa nu se mai dea dupa bunul plac”, a spus Blejnar, la un megafon, in fata angajatilor nemultumiti.

„Din octombrie, veti lua salariile corecte, pentru prestatia fiecaruia”, a mai spus seful ANAF, in corul de fluieraturi al angajatilor.

Nu foarte multi angajati cred in promisiuni. „Legea am inteles ca intra luni in plenul Camerei, va fi aprobata rapid si va fi pusa in aplicare”, a spus Blejnar.
„Si ce se intampla daca Basescu nu o promulga? Nu se intorce inapoi in Parlament? Noi intre timp ce facem cu salariile astea de mizerie?”, a replicat un angajat.
Blejnar n-a mai stiut ce sa spuna. A afirmat doar ca, probabil, Guvernul va gasi o formula prin care se vor plati sumele restante.
„Nu cred ca ii mai crede cineva. Cu siguranta protestele se vor extinde, pentru ca nu mai crede nimeni in promisiuni. Oamenii s-au trezit cu salariile mai mici cu 60%, dupa ce au suportat si scaderea de 25%”, a declarat liderul sindical Sebastian Oprescu.
In prezent, salariul mediu net in Ministerul de Finante este de 1.300 lei, a mai spus Blejner.