Modelul asiatic pentru Romania: Cum au reusit chinezii avansul economic de 11,9% din T1

Cum se explica performanta Chinei? Destul de simplu. Guvernul comunist de la Beijing a lansat in 2008 un program de de incurajare a cresterii economice si consumului intern, in valoare de 586 miliarde dolari. Au investit masiv in infrastructura, au ieftinit creditele si au stimulat piata imobiliara. Iar rezultatele au aparut imediat.

In ciuda crizei economice, economia chineza a crescut, astfel, de la an la an, cu cel mai ridicat ritm din lume. Ultimele date arata ca ritmul de crestere economica din primul trimestru a fost de 11,9%, cel mai ridicat din ultimii 3 ani. Li Xiaochao, purtatorul de cuvant al Institutului de Statistica de la Beijing, a explicat avansul, in principal prin cresterea productiei industriale cu 18,1% si a investitiilor cu peste 25%.

„Recuperarea economica are o dinamica buna, cererea interna creste puternic, ceea ce duce la o crestere a importurilor”, a declarat Xiaochao.

In timp ce alte state, printre care si Romania, se zbat in recesiune, chinezii isi pun acum problema ca economia sa nu se supraincalzeasca din cauza avansului mult prea puternic. Cu alte cuvinte, sa produca mai mult decat exista cerere, sa acumuleze stocuri si economia sa se blocheze. Au luat deja masuri pentru ca acest lucru sa nu se intample. Au restans accesul la credite, cel care alimenta cresterea consumului, au limitat activitatea bancilor si masa monetara, insa nu au umblat la dobanda cheie si nici la cotatia yuanului. De ce?

Pentru ca ii avantajeaza in domeniul exporturilor. Un dolar valoreaza in prezent 6,8 yuani, fapt care avantajeaza firmele care fac export. Si cum produc ieftin si in cantitati industriale, au devenit cel mai mare exportator al lumii.

Marea lor temere e ca, pe fondul crizei, cererea la export este in scadere. „Economia globala intampina in continuare dificultati, fapt care face ca cererea la export sa fie inca slaba”, a declarat Li Xiaochao. Chinezii incearca sa rezolve problema prin reducerea taxelor pentru exportatori si tin yuanul in frau, in ciuda cererilor internationale privind „liberalizarea” monedei. O strategie care, in prezent ii avantajeaza insa care ar putea amplifica problemele din tara.

Putem sa urmam exemplul chinezilor?

Am putea urma modelul chinez? Unii analisti spun ca da, cel putin din doua aspecte: statul sa vina cu un program national de investitii, iar pe de alta parte sa stimuleze exporturile, profitand, astfel, de principalul avantaj – faptul ca producem inca ieftin si suntem membri UE, adica putem exporta fara taxe in tarile europene. Bineinteles, ar trebui sa existe vointa politica, in primul rand.

Despre investitii, s-a vorbit in repetate randuri. De la cele in infrastructura, la mediu, la noile tehnologii. In privinta exporturilor, chiar daca datele statistice din ultima perioada arata un sensibil avans, suntem inca departe de potential.

Oamenii de afaceri sustin ca, in conditiile in care statul abia are bani de salarii si pensii, singura noastra sansa de revenire economica vine din exporturi.

„Avem nevoie de exporturi ca de aer. In conditiile in care economia mondiala incepe sa isi revina, trebuie sa fim prezenti la masa negocierilor viitoarelor contracte. Din pacate statul nu intelege ca sprijinirea misiunilor comerciale in strainatate trebuie sa fie o prioritate. Trebuie sa fim ajutati sa ne prezentam ofertele peste tot, din SUA pana in Africa si Asia. Altfel, chiar daca avem produse ieftine si bune calitativ, vom sta cu ele in depozite, pentru ca vor veni chinezii, de exemplu, si vor prelua cererea”, a declarat Mihai Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor.

Ce ar trebui sa evitam? In primul rand ca statul sa isi asume rolul principal in economie, la fel ca in China. Intoarcerea la o economie planificata nu reprezinta o solutie.

Pe de alta parte, ar trebui sa nu urmam nici exemplul Greciei care, la fel ca si chinezii, au lansat un amplu program de investitii in economie, insa fara a lua in calcul efectele economice produse de acestea. Au investit masiv in scoli, centre sportive, inchisori, cladiri administrative, fara insa a aduna niciun ban din acestea.

Profesorul universitar Cristian Paun, de la Academia de Studii Economice, remarca, recent, pe blogul personal, ca toate aceste proiecte nu s-au facut din fonduri existente ci din sacrificarea unor fonduri viitoare, adica prin imprumut public masiv.

„Statul elen a facut o mare greseala sa considere majoritatea acestor proiecte ca scheme de parteneriat public privat, uitand principala caracteristica a acestora: proiectele finantate in PPP trebuie sa fie capabile sa genereze o perioada determinata de timp venituri din care sa se acopere aproape integral finantarea lor”, a explicat Paun.

Ar trebui sa evitam acest model. Insa, aparent, facem exact pe dos. Exemplul cel mai bun este patinoarul de la Brasov, contruit cu 10 milioane de euro, desi, potrivit Gazetei Sporturilor, in Ungaria o investitie similara a costat de trei ori mai putin.