Noua era in UE sau factura austeritatii? Cum au ajuns extremistii, xenofobii si nazistii in Parlamentul European

Integrarea
europeana, care a „imprastiat” cu trena globalizarii toate
neajunsurile sale prin toate coltisoarele batranului continent, a
mers prea departe, deja le iese pe gat multor cetateni europeni. Cel
putin asta arata rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Progresele obtinute
de partidele eurosceptice sunt cu siguranta si un efect al
politicilor de austeritate aplicate in ultimii ani. Din aceste puncte
de vedere, rezultatul euroalegerilor va fi, categoric, un criteriu de
care atat liderii europeni cat si cei de la nivel national vor tine
cont, intr-un fel sau altul.

Grupul Europa
Libertatii si Democratiei (EFD), din care fac parte partide populiste
eurosceptice precum UKIP din Marea Britanie, va avea 38 de mandate
(5,06%). Partide eurosceptice au inregistrat progrese in
anumite tari, dar vor continua sa fie forte marginale in Parlamentul
European. Partidul Independentei Marii Britanii (UKIP, populist,
eurosceptic) va avea 24 de locuri (fata de 13 in 2009), iar Frontul
National (nationalist, Franta), 25 de locuri.

Opinia publica romaneasca a reactionat
in acelasi ton cu presa europeana in general, tragand semnale de
alarma asupra viitorului Uniunii Europene.

Jurnalistul Ovidiu
Nahoi aminteste faptul ca recent, liderului partidului antieuropean
UKIP din Marea Britanie, Nigel Farage, a declarat, intr-un interviu,
ca nu si-ar dori sa aiba vecini romani.

“Desigur, stim cine e Nigel Farage:
un politician galagios, cunoscut pentru accentele lui xenofobe,
indreptate cu precadere impotriva est-europenilor. Nu ar trebui sa-l
privim ca pe altceva decit ca pe o ciudatenie a naturii – asta daca
am trai intr-o Europa normala. Intr-o asemenea Europa, poate ca o
asemenea declaratie nici nu ar merita discutata, pe considerentul ca
autorul trebuie sa fie putin dus de-acasa. Sau respectivul ar fi
izolat si ostracizat, daca el ar reprezenta ceva in spatiul public. A
face insa o declaratie politica din asta nu mai tine deloc de
civilizatie”, spune Ovidiu Nahoi.

“Antieuropeni, xenofobi si
neofascisti au existat dintotdeauna in Europa. Democratia ii
tolereaza. Alta este noutatea: ca societatile in care traiesc nu-i
mai trateaza ca pe niste exaltati marginali, ci ii voteaza cu
entuziasm. Vad in ei o solutie. Vestea buna este ca nu detin
majoritatea si nici nu o vor obtine in viitorul Parlament European.
Vestea proasta este ca sunt suficient de puternici pentru a se tine,
totusi, cont de ei. Iar asta e o veste cat se poate de proasta daca
nu neaparat in perspectiva alegerilor, atunci cu siguranta in ce
priveste viitorul Uniunii Europene. Si ne putem intreba daca nu
cumva antieuropenilor li se vor face ceva concesii pe seama
romanilor, a bulgarilor si, eventual, a altor est-europeni”, mai
spune Nahoi.

Si profesorul de
doctrine politice la SNSPA Andrei Taranu atrage atentia asupra
rezultatelor alegerilor, subliniind faptul ca tinerimea si clasa
muncitoare au taxat politicile de la Bruxelles: „Cand tinerii si
muncitorii voteaza anti-UE cred ca povestea asta s-a cam sfarsit.
Putem da afara din UE UKGBNI dar sa dai afara Franta e cam prea mult.
Asa ca fie facem o UE central-est-europeana, lead by Germany, fie o
lasam balta si ne intoarcem in tribalism”.

La randul sau,
avocatul Gheorghe Piperea a tinut sa aminteasca cine sunt noii lideri
Nigel Farage si Marine Le Pen, din perspectiva romaneasca, precizand
ca Europa trebuie regandita:

„Extremistii
francezi din Frontul National condus de Marine Le Pen (cea care in
urma cu cativa ani, pe vremea lui Sarkozy, cerea castrarea chimica a
barbatilor romani) au castigat alegerile europarlamentare in Franta.
Partidul presedintelui francez, Fr Hollande, a luat doar 14%.
Adevarat, au lipsit 59% din francezii cu drept de vot, dar e cu atat
mai grav, caci extremistii sunt hotariti si furiosi. E grav. Nu
vad un viitor luminos Europei. Daca acesti insi se vor alia cu
Jobbick din Ungaria si UKIP din Marea Britanie (partidul lui Nigel
Farage, cel care zicea ca nu ar vrea sa aiba ca vecin un roman),
atunci trebuie sa regandim Europa”, considera Piperea.

„Cam asta e
consecinta modului in care birocratia bruxeleza si establishment-ul
financiar-bancar au inteles sa „rezolve” criza”,
puncteaza el.

Si jurnalistul Mihai
Gotiu, aflat in Franta, comenteaza atmosfera de acolo, prin prisma
rezultatelor alegerilor, subliniind ca „noua ecuatie” va clatina
axa principala a Uniunii Europene.

„Frontul National
al lui Marine Le Pen a explodat in Franta, surclasand atat partidul
social-democrat de guvernare, cat si opozitia de dreapta. Iar Marine
Le Pen nu da semne ca ar vrea sa se multumeasca doar cu atat,
solicitand, imediat dupa inchiderea urnelor, nici mai mult, nici mai
putin decat dizolvarea Parlamentului Francez. Axa Berlin-Paris pe
care se baza coeziunea Uniunii Europene dupa ce Londra a transmis
semnale repetate de retragere (ori macar de limitare a implicarii in
constructia europeana) are toate sansele sa fie dinamitata, cu un
Hollande preocupat mai mult de problemele interne, decat de cele
europene”, spune Gotiu.

„Iar Estul
periferic are propriile temeri, in conditiile in care mesajele lui
Marine Le Pen vizeaza direct cele mai importante avantaje aduse de
aderarea la UE (dreptul la libera circulatie si la munca pentru orice
cetatean european)”, adauga el.

Si rezultatele din Germania au provocat probabil ecouri puternice la Bruxelles. Partidul neonazist german NPD isi va
face intrarea in Parlamentul European pentru prima data in istorie,
iar noul partid antieuro AfD, creat in primavara trecuta si care
promoveaza in principal dizolvarea euro, a confirmat sondajele si a
atins 7%, ceea ce i-a permis sa trimita sapte deputati in Parlamentul
European care numara in total 751. 

Creditat cu
aproximativ 300.000 de voturi si un scor de 1%, NPD a obtinut un loc,
din cele 96 de cate dispune Germania in noul Parlament, fata de 99
cate avea in urma alegerilor din 2009. Partidul de extrema dreapta
profita de o reforma a sistemului electoral german pentru alegerile
europene, care a trecut la sistemul proportional integral, ce nu mai
prevede un prag minim de intrare in Parlament.

Daca in cazul NPD,
care oricum a obtinut foarte multe voturi, lucrurile sunt oarecum
explicabile la nivel birocratic, in cazul AfD, un partid anti-euro
prin definitie, explicatia nu e limpede, in conditiile in care
Germania este statul care a avut de castigat cel mai mult de pe urma
adoptarii euro. Deci, daca in creierul si sanul monedei unice ideea
europeana incepe sa scartaie, la ce sa ne asteptam de la periferie,
care a resimtit uniunea monetara in mare parte ca pe un jug, mai ales
in ultimii ani?