Presedintele Basescu solicita reexaminarea Legii privind parteneriatul public-privat

„Avand in vedere ca legea nu
defineste „motivele exceptionale legate de interesul national
sau local”, ipoteza care poate genera o denuntare unilaterala a
contractului, consideram ca se impune stabilirea clara, prin lege, a
situatiilor ce pot constitui motive exceptionale de interes national
sau local ce conduc la incetarea unilaterala a contractului”, se
arata in cererea de reexaminare semnata joi de presedintele Basescu
si transmisa presedintelui Senatului, Crin Antonescu, potrivit unui
comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Seful statului
afirma ca se impune detalierea acestor masuri exceptionale, motivand
ca este necesar ca Romania sa aiba un cadru juridic predictibil in
materie.

„Aceasta reglementare detaliata a
masurilor exceptionale in care poate fi denuntat contractul de
parteneriat public-privat se impune cu atat mai mult cu cat in
aceasta situatie partenerul privat va avea dreptul sa primeasca o
despagubire daca aceasta denuntare ii creeaza un prejudiciu. Pentru
atragerea investitorilor este necesar ca Romania sa aiba un cadru
juridic predictibil in materie, astfel incat sa se cunoasca de la
inceput regimul juridic aplicabil parteneriatului public-privat. Or,
o asemenea prevedere ce nu reglementeaza in mod transparent aspectele
ce pot conduce la denuntarea unilaterala a contractului lasa loc
arbitrariului si unei marje largi de actiune partenerului public in
derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea
ce poate afecta climatul investitional”, subliniaza presedintele
Basescu.

El mentioneaza ca in jurisprudenta sa,
in ceea ce priveste aspectele referitoare la criteriile de claritate,
precizie, previzibilitate si predictibilitate pe care un text de lege
trebuie sa le indeplineasca, Curtea Constitutionala constata, intr-o
hotarare din 1979, ca „legea trebuie sa fie, in acelasi timp,
accesibila si previzibila”.

„In continuare, Curtea constata
ca, potrivit Art. 8 alin. (4) teza intai din Legea privind normele de
tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, „textul
legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara
dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce”, iar,
potrivit Art. 36 alin. (1) din aceeasi lege, „actele normative
trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ,
concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu
respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie”.
Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei
legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor
juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesara. Totodata,
trebuie avute in vedere si dispozitiile constitutionale (…) ale
Art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora, „in Romania,
respectarea […] legilor este obligatorie”. Astfel, Curtea
constata ca (…) nerespectarea normelor de tehnica legislativa
determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate,
contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta
sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii”, arata
seful statului, invocand decizia Curtii Constitutionale nr. 26/2012.

Traian Basescu atrage atentia ca
articolul 42 din noua Lege a parteneriatului public-privat prevede o
procedura lipsita de transparenta in ceea ce priveste inlocuirea
partenerului privat, fara realizarea unei noi proceduri de atribuire, informeaza Agerpres.

„Desi procedura inlocuirii
partenerului privat, fara derularea unei noi proceduri de atribuire,
in cazul in care partenerul privat sau societatea de proiect nu isi
indeplineste obligatiile asumate in cadrul contractului de
parteneriat public-privat sau obligatiile fata de finantatorii
proiectului, poate fi justificata, principiile egalitatii de
tratament si transparentei decizionale trebuie aplicate. Aceste
principii sunt menite sa ofere o protectie adecvata investitorilor in
cadrul procedurilor derulate pentru atribuirea contractelor, precum
si posibilitatea verificarii cheltuirii banilor publici, avand in
vedere faptul ca, potrivit art. 12 din noua lege, public poate contribui la finantarea realizarii investitiilor cu
resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe
nerambursabile postaderare si din contributia nationala aferenta
acestora, in conditiile prevazute de legislatia Uniunii Europene>”,
precizeaza el.

Seful statului considera necesar ca
legea sa prevada criteriile in baza carora vor fi atribuite
proiectele de parteneriat public-privat, atunci cand nu va avea loc o
noua procedura de atribuire intemeiata pe legislatia privind
achizitiile publice, si nu prin intermediul normelor de aplicare, ce
au o forta juridica inferioara legii.

Plenul Camerei
Deputatilor, in calitate de for decizional, a adoptat pe 17 decembrie
proiectul de lege privind parteneriatul public-privat.

Citeste si: Liber la spagi? Statul
pregateste parteneriate public-private fara licitatie