\”Prin noi insine!\” revine in actualitate: Business-ul nu mai asteapta ajutor de la guvern pentru a iesi din criza

„Cine mai crede ceva din ce aude la televizor, din discursurile politicienilor, inseamna ca nu traieste in Romania!”, declara, pentru DailyBusiness.ro, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

S-au dus vremurile cand reprezentantii business-ului, patronatele, asociatiile profesionale, Consiliul Investitorilor Straini si alte organizatii reprezentantive participau la discutiile cu autoritatile pentru a realiza un plan de masuri anti-criza. Acum, la aproape un an de cand Romania a intrat in „hard landing„, prabusindu-se de la o crestere economica de peste 8 procente, la o scadere de 8,5%, lucrurile au devenit foarte clare.

Oamenii de afaceri spun ca traim doua realitati paralele – una in care investitorii sunt nevoiti sa testeze curbe de sacrificiu, in tentativa de a salva o economie umflata pe tranzactii speculative, si o alta in care politicul guverneaza un sistem birocratic supra-dimensionat, in care eficienta si performanta se masoara in voturile milioanelor de bugetari, iar „colacul de salvare” il reprezinta acordul cu FMI.
[quote=Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri]Criza de pe scena politica a determinat companiile sa isi ia propriile masuri anti-criza si sa nu mai astepte interventia statului, cum s-a intamplat in alte tari[/quote]
„Nici daca am dori sa mai discutam cu autoritatile, nu am prea avea cu cine”, spune Pogonaru. „Daca nu ne luam propriile masuri, acum eram de mult in faliment”, declara, la randul sau, Ioan Niculae, presedintele Interagro, unul dintre cei mai mari investitori in economie.

In conditiile in care statul, dincolo de plata datoriilor si a TVA-ului, nu a schitat niciun gest semnificativ pentru a ajuta mediul de afaceri, organizatiile patronale au renuntat sa mai discute cu guvernul, lansand in schimb propriile programe anti-criza, menite sa stimuleze afacerile din economie.

„Marile probleme ale economiei, in momentul de fata, sunt blocajul financiar si asigurarea pietelor de desfacere. Exista discutii la nivelul organizatiilor profesionale, in general intre partenerii de afaceri pentru a rezolva aceste probleme. Nimeni nu isi mai permite sa astepte solutiile de la guvern”, a spus Pogonaru.

Daca pe termen scurt, efectele au fost dure – disponibilizari de personal, reduceri de salarii etc., pe termen mediu si lung, efectele vor fi benefice.

„Mediul de afaceri si-a rezolvat singur problemele si le va rezolva si in continuare, incercand sa supravietuiasca crizei„, spune omul de afaceri Adrian Porumboiu, presedintele Grupului Racova.

„Sunt multe domenii in care business-ul a incercat sa isi reduca volumul derulat cu statul chiar daca reprezenta o sursa puternica de profit. Motivul? Indecizia devenita proverbiala pe care o afiseaza autoritatile”, a mai spus Porumboiu.

Un cadrul fiscal stabil, singura revendicare

Daca initial cereau ajutoare de stat, investitii in infrastructura, stimulente pentru reinvestirea profitului, pentru plata la timp a taxelor si impozitelor si pentru angajarea de someri, reprezentantii mediului de afaceri au ajuns sa mai solicite un singur lucru – stabilitatea fiscala. Si asta intr-o perioada in care pe scena politica se vehiculeaza varianta majorarii TVA-ului sau cotei unice.

„Mentinerea unei stabilitati in domeniul fiscal trebuie sa fie un obiectiv ferm al autoritatilor, pentru a asigura un mediu legislativ stabil in situatia actuala, iar acesta reprezinta elementul-cheie prin care Romania continua sa atraga noi investitii”, a declarat Serban Toader, senior sartner KPMG si responsabil pe axa de fiscalitate in cadrul Consiliului Investitorilor Straini (CIS).

Potrivit CIS, organizatie care are peste 100 de companii membre, a caror investitie cumulata in Romania depaseste suma de 16 miliarde de euro, reprezentand aproximativ doua treimi din volumul total al investitiilor straine din tara, mentinerea cotelor actuale de impozit si TVA ar trebui „sa fie un obiectiv ferm al autoritatilor„.

Shachar Shaine, presedintele companiei United Romanian Breweries Bereprod, recomanda ca alternativa pentru cresterea veniturilor bugetare largirea bazei de impozitare si eficientizarea sistemului de colectare a taxelor si impozitelor.

„O majorare a taxelor, in aceasta perioada de criza, ar reprezenta cea mai mare lovitura pe care statul ar putea sa o dea mediului de afaceri”, spune Florin Pogonaru, presedintele AOAR. „Speram ca noul guvern, rezultat dupa prezidentiale, sa dea dovada, macar de aceasta data, de responsabilitate”, considera Pogonaru.

Economia reala, decuplata de la criza politica?

Cat de mult influenteaza criza politica economia romaneasca? O intrebare la care raspunsurile sunt impartite.

Unii investitori, precum omul de afaceri Dan Sucu, care controleaza grupul de firme Mobexpert, spun ca scandalurile politice genereaza un sentiment de insecuritate in randul clientilor, iar acest lucru se vede in vanzari.

Altii spun insa ca evolutiile de pe scena politica nu mai impresioneaza pe nimeni. „Poate firmele isi intarzie putin planurile, mai degraba pe fondul crizei economice globale decat pe fondul ultimelor evolutii politice”, spune Hans Smaling, consilierul pe probleme de comert si economie al Ambasadei olandeze la Bucuresti, citat de AFP.
[quote=Hans Smaling, consilier Ambasada Olandei]Oamenii care doresc sa investeasca in Romania gandesc pe termen lung. Criza politica nu va schimba asta[/quote]
Potrivit expertului Andrei Puscaragiu, sales manager Deltastock, nici pietele financiare nu au resimtit socul schimbarilor politice.

„Daca situatia de pe scena politica nu va deraia si factorii decizionali se vor pune de acord in timp util in ceea ce priveste alegerea viitorului prim-ministru, astfel incat guvernarea tarii sa nu fie lasata la voia intamplarii, scenariul de baza cel mai probabil ramane acela in care investitorii vor urmari atat evolutia pietelor externe, cat si rezultatele financiare la noua luni ale companiilor listate pe bursa”, a afirmat expertul intr-o analiza a impactului caderii guvernului Boc asupra pietelor.

Potrivit unei analize a AFP, oamenii de afaceri straini afirma ca, in pofida incertitudinilor politice de moment, pe termen mediu si lung in Romania se fac afaceri bune. Ce dovada mai buna, spun jurnalistii, ar fi alta decat rezultatele unor companii ca Erste (BCR), BRD Groupe Societe Generale, Carrefour, Orange, Dacia-Renault care toate au inregistrat profit in Romania anul 2009, mult peste cel inregistrat in alte tari.

„Romania ramane atractiva, pentru ca avem atatea de facut pentru a ajunge din urma tarile din UE, incat e loc de afaceri pentru zeci de ani de acum incolo„, declara omul de afaceri Florin Pogonaru, pentru DailyBusiness.ro.

Fapt scos in evidenta si de investitorii straini membri ai CIS, care vad cele mai mari oportunitati in infrastructura, agricultura, constructii si energie.

„Prin noi insine”, o varianta mereu la moda

Potrivit oamenilor de afaceri, decuplarea business-ului de politic nu va putea continua la nesfarsit. Dezvoltarea economiei va depinde si de modul in care noul guvern va dezvolta cadrul legislativ, in special pe segmentul fiscal.

„Este necesara introducerea unei legislatii fiscale de relansare economica, care sa permita contribuabililor sa isi declare voluntar obligatiile fiscale reale, precum si sa le dea acestora posibilitatea de a-si negocia direct impozitele cu autoritatile fiscale.Totodata, ar trebui elaborate strategii fiscale coerente pe termen mediu si lung„, afirma, recent, Shachar Shaine, presedintele Consiliului Investitorilor Straini.

Dincolo de schimbarile la nivel fiscal, menite sa stimuleze colectarea si sa reduca nivelul economiei negre, oamenii de afaceri cred ca este necesara o legislatie care sa stimuleze capitalul autohton, bineinteles in limitele legislatiei europene.

Porumboiu de la Racova (agricultura), Niculae de la Interagro (industria chimica), Nicolae de la Brasov (constructia de masini), chiar si controversatul Dinu Patriciu sunt vazuti ca exponentii unei economii nationale construita cu capital atohton, care ar putea evita mai bine, pe viitor, efectele negative ale dinamicii capitalurilor speculative.

Asemenea masuri fiscale au fost luate, de altfel, in perioada interbelica. Atunci au fost puse in practica legi precum cea privind stabilizarea monetara din 1929, ce a pus capat procesului inflationist, sau cea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice ale statului si legea minelor (1924), ce au generat un avans puternic al productiei extractive si industriale, si reforma agrara din 1921, care a transformat Romania in „granarul Europei”.