Protectionism vs. globalizare: Ce cale urmeaza Romania?

Recesiunea mondiala determina tot mai multe state sa ridice bariere comerciale, in tentativa de a-si proteja propriile economii. In Statele Unite, in Franta si Marea Britanie dar si in tari precum Croatia, au fost lansate, in ultima perioada, masuri ce vizeaza protejarea economiilor in fata importurilor atat de produse cat si de forta de munca.

In Statele Unite, planul de relansare economica contine, de exemplu, o clauza numita „Buy American” prin care se incurajeaza reconstructia economiei americane pornind de la resursele interne, chiar daca importurile ar aduce costuri mult mai ieftine. Clauza, sustinuta de congresmanii republicani dar si de o parte din democrati, interzice cumpararea de fier sau otel din strainatate pentru proiectele de infrastructura pe care le finanteaza planul de relansare, cu exceptia cazului in care oferta americana de otel devine insuficienta sau pretul ridica factura finala cu mai mult de 25%.

Intentia congresmenilor este sa nu permita ca planul sa finanteze locuri de munca din afara SUA. Prevederea a dus la proteste ale partenerilor importanti ai SUA, precum UE, care vede intr-o asemenea prevedere o violare a regulilor comertului liber si ale OMC.

In Franta, zilele trecute, guvernul a anuntat ca va oferi celor doi mari producatori de automobile Renault si PSA Peugeot Citroen credite subventionate de cate 3 miliarde de euro, cu conditia de a continua productia in uzinele din Franta si a nu opera disponibilizari de personal.

In Marea Britanie, pe de alta parte, recesiunea a facut ca, dincolo de ajutoarele oferite de guvern sectorului bancar, sa apara un alt fenomen privit cu ingrijorare de specialisti. In mai multe companii, au aparut proteste legate de prezenta muncitorilor straini, cel mai relevant exemplu fiind greva declansata de muncitorii de la rafinaria Lindsey a grupului Total, unde salariatii englezi s-au declarat nemultumiti ca au fost adusi muncitori italieni si portughezi pentru a lua parte la construirea unei noi unitati a rafinariei, a treia ca dimensiuni din Marea Britanie.

Astfel de exemple au starnit ingrijorarea comunitatii internationale, in conditiile in care, ani la rand, marile puteri au militat pentru „globalizare”, pentru liberalizarea comertului mondial.

„Chiar daca pe moment nu sunt dovezi majore ca numarul masurilor protectioniste a crescut, presiunile par sa se fi intensificat „, a anuntat Banca Centrala Europeana.
„Criza financiara nu trebuie sa fie o scuza pentru o refugiere in protectionism, ci trebuie sa fie considerata mai degraba ca ‘nasterea dificila’ a unei noi ordini mondiale„, a declarat recent premierul britanic Gordon Brown, care va gazdui la Londra, pe 2 aprilie, o reuniune a G20 dedicata tocmai acestui subiect.

[quote=Gordon Brown, premierul Marii Britanii]Am putea fi tentati sa permitem ca aceasta criza sa fie un semnal al inceputului restrangerii globalizarii. Trebuie sa evitam caderea intr-un „protectionism financiar” care ar avea consecinte dramatice asupra economiei.[/quote]
„Asa cum vor unii, am putea sa ne inchidem pietele – pentru capitaluri, pentru serviciile financiare, pentru comert si pentru mana de lucru – si sa reducem, astfel, riscurile globalizarii. Insa aceasta ar limita cresterea mondiala, ne-ar priva de beneficiile comertului mondial si ar impinge in saracie milioane de oameni”, a declarat premierul.

Japonia a dat deja ferm tonul: isi va exprima in fata celorlalti membri ai clubului G 20 opozitia fata de orice fel de protectionism, potrivit asigurarilor date de ministrul de finante, Shoichi Nakagawa. Si Germania transmite un mesaj asemanator. Astfel, ministrul german de finante Peer Steinbrueck, va pune accentul pe acest subiect, pentru ca „nelinistea din cauza tendintelor protectioniste este din ce in ce mai accentuata”.

Analistii economici se asteapta ca, dincolo de protestele suporterilor globalizarii, masurile protectioniste sa continue. Iar scuza general invocata va fi legata de criza economica si impactul ei. Relevanta, din acest punct de vedere, este declaratia ministrului francez pentru afaceri europene Bruno Le Maire, chemat de Comisia Europeana sa dea explicatii pentru masurile luate pentru sustinerea industriei auto franceze.

[quote=Bruno Le Maire, ministrul francez pentru afaceri europene]Nu este vorba despre protectionism. Este vorba despre a ne apara industria si locurile de munca. Cred ca este cel mai mic lucru pe care il poate face Guvernul in fata acestei crize[/quote]
„Protectionismul este practicat deja la scara larga„, spune Gary Hufbauer, analist la Peterson Institute for International Economics.

„Sub pretextul crizei, tot mai multe state ofera ajutoare de stat companiilor, stimulente care, in mod normal, aduc atingere legislatiei privind concurenta. Pe de alta parte, asistam la un apel general la boicotarea produselor de import fapt care ar putea genera dezechilibre si mai puternice la nivel international si la o adancire a recesiunii economice mondiale dincolo de nivelul din prezent”, a mai spus analistul, pentru Reuters.

Cum poate iesi Romania din criza?

In fata accentuarii masurilor protectioniste la nivel international, potrivit specialistilor, Romania pare sa nu gaseasca solutii, in conditiile in care productia industriala este aproape paralizata, iar exporturile catre principalul sau partener comercial, Uniunea Europeana, practic au inghetat.

In opinia economistului Mircea Cosea, planul de masuri anti-criza propus de guvernul Boc contine, in prezent, „niste masuri insailate fara a avea capacitatea unei rezolvari a problemei”. „Executivul nu intelege exact situatia in care se gaseste Romania”, crede presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania UGIR 1903, Ioan Cezar Coraci.

„In conditiile in care peste tot se iau masuri pentru sustinerea industriilor autohtone, fie ca este vorba de auto, de agricultura sau constructii, la noi inca se vorbeste, si se tot vorbeste, fara a se face nimic concret. Intre timp criza evolueaza spre recesiune”, spune reprezentantul oamenilor de afaceri.

In timp ce ministrii cabinetului Boc justifica intarzierile in luarea primelor masuri de sustinere a economiei de adoptarea in Parlament a bugetului de stat, semnalele de alarma din economia reala sunt tot mai puternice.

Sindicalistii din metalurgie au cerut joi guvernului sa impuna de urgenta masuri de tip protectionist, in conditiile in care toate combinatele siderurgice din tara sunt in pragul falimentului.

„S-a cerut Guvernului, macar pe o perioada scurta, luarea de masuri protectioniste fata de produsele metalurgice importate din diverse tari, cum ar fi Ucraina, Turcia sau China. Sa se foloseasca doar metal romanesc in industria autohtona”, a declarat Nelu Macovei, vicepresedintele FSS Metarom din cadrul ArcelorMittal Galati, dupa intalnirea cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, si cu cel al Finantelor, Gheorghe Pogea.

Si exportatorii au ridicat semnale de alarma. Presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor, Mihai Ionescu a declarat ca guvernul trebui sa sprijine prin acordarea de credite subventionate reconversia activitatii firmelor din domeniu.

„In conditiile in care exporturile s-au prabusit, e necesara o sustinere guvernamentala
pentru a intra pe noi piete, precum cea a tarilor arabe sau pentru a canaliza productia spre piata interna. Avem nevoie de linii de finantare, de garantia statului in deschiderea unor noi relatii comerciale”, a spus Ionescu.

[quote=Ioan Cezar Coraci, presedinte UGIR 1903]La noi inca se vorbeste, si se tot vorbeste, fara a se face nimic concret. Intre timp criza evolueaza spre recesiune[/quote]
In opinia analistilor, pe fondul accentuarii masurilor protectioniste la nivel international,
guvernul ar trebui sa isi canalizeze eforturile catre infrastructura si agricultura, in conditiile in care aproape toate celelalte domenii depind intr-un fel sau altul de exporturi.

„Sansa noastra pentru a depasi fara socuri majore aceasta criza este sa mobilizam toate resursele disponibile care pot fi accesate pe zona infrastructurii. O tara ca Romania care are o infrastructura atat de proasta, cu doar 200 de km de autostrada, nu poate spune ca nu are alternativa in fata unei crize economice ca aceea prin care trecem acum”, a declarat analistul economic Ionut Dumitru.

Ce s-a facut pana acum? Semnificativa este pozitia luata de presedintele Traian Basescu care invita, recent, romanii sa cumpere produse „made in Romania”.

O alta initiativa a fost lansata de organizatiile patronale. Sub sloganul „Daca vei cumpara un produs 100% romanesc, vei pastra un loc de munca”, oamenii de afaceri au propus lansarea unei campanii de promovare a produselor autohtone, ramasa insa fara ecou deocamdata in lipsa implicarii autoritatilor.