\”Pusca si cureaua lata, ce bancher am fost odata!\”: UE declanseaza \”prigoana\” bancherilor

„S-a dus vremea speculatiilor financiare, a paradisurilor fiscale, a operatiunilor necontrolate si neimpozitate. Am pus deja pe masa Comisiei Europene o serie de reguli precise cu privire la bonusuri si alte asemenea stimulente (practicate in pietele financiare – n.r.)”. Declaratia ii apartine proaspatului reales presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si a fost facuta la finalul summitului informal al UE de la Bruxelles.

Un summit in care liderii europeni s-au intalnit pentru a discuta pozitia comuna pe care o vor prezenta in cadrul reuniunii G20 ce va avea loc pe 24 si 25 septembrie la Pittsburgh, in Statele Unite, si in care se va discuta, in principal, despre reforma sistemului financiar mondial. Un demers gandit de multa vreme, menit sa previna pe viitor aparitia unor noi bule speculative, de genul celor care au aruncat economia mondiala in cea mai grava recesiune de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

Introducerea acestor reguli la nivel international pare insa o misiune imposibila, in conditiile in care SUA nu pare dispusa sa blocheze castigurile prin reglementari stricte.

Reguli dure sau autoreglementare?

In timp ce europenii cer impunerea unor reguli universal valabile, care sa conditioneze bonusurile bancherilor de performantele pe termen lung, incercand astfel sa descurajeze speculatiile pe termen scurt, americanii cred ca o astfel de masura ar incalca unul dintre principiile de baza ale economiei – cine aduce profit, merita recompensat.

Presedintele Obama declara, zilele trecute, intr-un discurs sustinut pe Wall Street, la implinirea unui an de la falimentul Lehman Brothers, ca nu este necesara o legislatie speciala, convins fiind ca bancherii isi vor reglementa singuri castigurile.

„Nu trebuie sa mai asteptati ca sa supuneti problema primelor top-managerilor la vot in fata actionarilor. Nu trebuie sa mai asteptati adoptarea unei legi pentru a reforma sistemul vostru de remunerare si a face astfel incat sa fie recompensate performantele pe termen lung si nu cele pe termen scurt”, le cerea Obama bancherilor.

„Nu avem alta varianta decat impunerea unor masuri stricte privind aceste bonusuri”, spunea, in replica, presedintele Sarkozy, la summit-ul de la Bruxelles, convins fiind ca bancherii nu vor avea niciodata interesul de a-si limita castigurile.

[quote=Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei]Este anormal ce se intampla in prezent. Sunt institutii financiare care, dupa ce au fost salvate de stat, si-au planificat bonusuri de miliarde[/quote]
Este greu sa nu ii dai dreptate cand afli ca in Marea Britanie, de exemplu, Royal Bank of Scotland se pregatea sa ofere bonusuri de un miliard de lire sterline in 2009, chiar si dupa ce fusese nationalizata si, in acelasi timp, salvata. Si asta dupa ce, la nivelul intregii pietei financiare britanice, bonusurile au crescut in ultimii trei ani de la 5 miliarde de lire sterline la 15 miliarde pe an. Sau ca, in Statele Unite, gigantul din domeniul asigurarilor, American International Group (AIG), cheltuia milioane de dolari pe vacante si seminarii in statiuni de lux la numai cateva zile dupa ce primise o injectie de zeci de miliarde de dolari din partea guvernului american.

Si asta dupa ce, in 2008, Goldman Sachs acorda bonusuri angajatilor de 4,8 miliarde dolari, la un profit de 2,3 miliarde, Morgan Stanley de 4,5 miliarde dolari, de trei ori mai mult decat profitul net, iar la Citigroup si Merrill Lynch, unde pierderile cumulate au fost de 54 de miliarde de dolari in 2008, angajatii erau recompensati cu 9 miliarde dolari.

Bonusurile au pus gaz pe foc in problema protectionismului

Liderii europeni spera sa ii convinga pe americani ca nu exista alta solutie decat reglementarea stricta a castigurilor. Altfel, bancherii ar gasi fara indoiala noi instrumente financiare care sa evite regulile de functionare ale pietelor.

„Un control strict al bancherilor, dublat de o impozitare a tranzactiilor financiare efectuate de banci, ar aduce un control mult mai strict al pietei si ar evita eventualele derapaje”, declara, vineri, comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia.

Americanii par insa hotariti sa mearga pe propria strategie, ce vizeaza intarirea rolului institutiilor de reglementare si monitorizarea mult mai stricta a institutiilor financiare.

„Este esential sa fie reformat ceea ce nu merge bine in sistemul financiar mondial, un sistem care leaga intre ele economiile si care transmite atat beneficiile, cat si riscurile”, declara presedintele Obama pe Wall Street.

[quote=Barack Obama, presedinte SUA]Nu vom reveni la epoca actiunilor nechibzuite si a exceselor necontrolate care stau la baza acestei crize[/quote]

Dincolo de viziunile diferite privind masurile de reforma ce trebuie luate, exista un numitor comun – atat europenii cat si americani vad in bancheri principalii vinovati pentru prabusirea pietelor. Povestea crizei poate fi spusa, astfel, in cateva cuvinte.

In goana dupa bonusuri, bancherii au inventat zeci de tipuri de instrumente financiare, de la creditele sub-prime, la obligatiuni corporatiste, toate cu un singur scop – piata imobiliara si comisioanele lor sa creasca. Si le-a reusit in mare parte. Tranzactiile imobiliare au devenit tot mai scumpe, iar clientii au cumparat cu ochii inchisi, pentru simplu motiv ca puteau lua credite indiferent de venituri, pe principiul egalitatii sociale, inclusiv celei rasiale.

Afacerea mergea ca pe roate, motiv pentru care conexiunile s-au facut imediat, iar afacerea a capatat dimensiuni transfrontaliere. „Cancerul subprime” s-a extins rapid in intreaga lume. Asta pana ce „lantul slabiciunilor” s-a rupt, iar „balonul speculativ” s-a spart.