Rectificarea bugetara: Statul taie de la investitii, pentru a plati pensiile

Potrivit proiectului de ordonanta, Guvernul va aloca, printre altele, 3,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor, 1,9 miliarde de lei pentru plata datoriilor pe care statul le are la firmele din domeniul Sanatatii si 500 de milioane de lei pentru stergerea altor datorii pe care companiile de stat le au la diversi agenti economici, care, la randul lor, au datorii la stat.

Ministerul Muncii va primi suplimentar 4,365 miliarde lei, bugetul Ministerului Sanatatii va fi majorat cu 2,816 miliarde lei, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, Ministerul Mediului si Padurilor va fi suplimentat cu 241,2 milioane lei, cel al Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri cu 207,1 milioane lei, iar Ministerul Culturii si Patrimoniului National va primi in plus 56,9 milioane lei, pentru finantarea proiectului privind restaurarea si reabilitarea monumentelor istorice si a proiectului privind reabilitarea si consolidarea unor cladiri culturale (Biblioteca Nationala a Romaniei, Teatrul I. L. Caragiale, etc.).

Guvernul va aloca, pe de alta parte, 49,6 milioane lei pentru plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor Microsoft si alte 17 milioane lei Academiei Romane, pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile.

Cei mai multi bani vor fi taiati din bugetele Ministerului Educatiei si Ministerului Administratiei si Internelor, 494,6 milioane lei (117,76 milioane euro) respectiv 476,8 milioane lei (113,52 milioane euro).

Ministerul Apararii Nationale va pierde 278,5 milioane lei (66,3 milioane de euro (), Ministerul Justitiei – 198 milioane lei (47,14 milioane euro), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului – 168,6 milioane lei (40,14 milioane euro), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – 142,5 milioane lei (33,9 milioane euro), Ministerul Transporturilor si Infrastructurii – 121,7 milioane lei (28,97 milioane euro), Ministerul Public – 105,2 milioane lei (25,05 milioane euro).

Premierul Emil Boc a declarat ca rectificarea bugetara este menita sa calibreze bugetul pe noile prognoze ce vizeaza o scadere economica de 1,9 la suta in 2009 si un deficit bugetar de 6,8 la suta din PIB.

Rectificarea a fost calculata la curs de schimb de 4,24 lei/euro.

Rectificarea bugetara, facuta din pix, fara sa ia in calcul realitatea economica

Rectificarea bugetara este criticata de mediul de afaceri si de Consiliul Fiscal. Principala problema o constituie faptul ca statul si-ar fi supraestimat veniturile in mod nerealist, cu aproape 0,5% din PIB.

In opinia reprezentantilor Consiliului Fiscal, aceasta decizie nu va face altceva decat sa lase loc unei noi rectificari, in toamna.

Pe de alta parte, reprezentantii Consiliului Fiscal au acuzat faptul ca rectificarea nu respecta principiile transparentei, stabilitatii si echitatii.

‘Principiul transparentei nu este respectat, de exemplu, prin faptul ca revizuiri majore ale unor capitole de venituri (in special veniturile nefiscale) si de cheltuieli nu sunt insotite de note explicative privind sursele revizuirii si ipotezele luate in calcul’, a precizat Consiliul Fiscal, intr-un comunicat de presa.

Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor, a criticat, la randul sau, proiectul de ordonanta, afirmand ca decizia guvernului de a taia de la investitii nu va face altceva decat sa contribuie la adancirea crizei economice.

‘Banii care au fost redistribuiti au vizat doar latura neeconomica, n-am gasit niciun ban indreptat catre zona de investitii si de productie. Este o rectificare bugetara care nu tine cont de nevoile economiei, in special de nevoia de a atrage fonduri europene’, a declarat Ionescu.

Si reprezentantii sindicatelor au criticat recitificarea bugetara. ‘In acest proiect, care este o mare deziluzie pentru mine si pentru salariatii din invatamant si nu numai, nu se dau fonduri nici macar pentru relansarea economiei’, a declarat Aurel Cornea, vicepresedintele CSDR.

‘In mod cert, ne asteapta o crestere a ratei somajului, o rata a cresterii inflatiei, de aici diminuarea consumului si in ultima instanta, reducerea firmelor mici si mijlocii’, a mai spus sindicalistul.