Rehn: Spania este un model pentru recapitalizarea bancilor din zona euro

Rehn a dat detalii privind situatia din
Spania – unde bancile au inceput sa-si majoreze capitalul din surse
private, daca se confruntau cu probleme financiare, operatiune urmata
de recapitalizari la nivel national. Doar ca ‘al treilea’ mijloc
trebuie luata in calcul recapitalizarea directa a institutiilor de
creditare prin intermediul ESM.

Rehn a admis ca exista
‘incertitudini considerabile’ asupra detaliilor prin care vor fi
conectate in UE recapitalizarea directa si mecanismul de decizie
privind bancile.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen
Dijsselbloem, a provocat temeri cand a sugerat ca pachetul de
asistenta financiara pentru Cipru, care a inclus pierderi masive
pentru cei cu depozite bancare de peste 100.000 de euro, ar putea fi
folosit in viitor ca model
pentru asistenta financiara din zona euro.

“Regulile
jocului trebuie clarificate rapid, astfel incat sa putem merge mai
departe cu aceasta discutie privind recapitalizarea directa”, a
afirmat Rehn, exprimandu-si speranta ca Eurogrupul ar putea adopta
reglementarile privind utilizarea ESM pana la sfarsitul lui iunie.

De asemenea, comisarul european pentru afaceri economice si
montare a dat asigurari ca exista “semne de redresare” a
economiei zonei euro, dar acestea inca sunt “fragmentate”.

Dupa
negocieri dure cu UE, BCE si FMI, Cipru a acceptat inchiderea Cyprus
Popular Bank, a doua mare banca a tarii, in timp ce depozitele
garantate, cele mai mici de 100.000 de euro, urmeaza sa fie mutate la
Bank of Cyprus. Depozitele negarantate, cele mai mari de 100.000 de
euro, urmeaza sa inregistreze pierderi de 4,2 miliarde de euro.

Aceasta abordare, cunoscuta sub denumirea de „bail-in”,
deoarece actionarii si detinatorii de obligatiuni suporta primii
costurile programelor de restructurare, marcheaza o schimbare
radicala a modului de abordare dupa trei ani de criza in care
contribuabilii din zona euro au fost cei care au platit pentru
solutionarea problemelor bancilor si guvernelor prin numeroase
programe de salvare.

Potrivit lui Dijsselbloem, procesul prin
care guvernele si contribuabilii suporta costurile trebuie sa
inceteze, iar momentul actual, in care se inregistreaza o acalmie pe
pietele financiare, este unul adecvat pentru a face aceasta
modificare.

Insa daca acest model va fi adoptat de zona euro
ar putea da o lovita planului pus la punct in urma cu noua luni de
liderii zonei euro pentru solutionarea crizei datoriilor. Atunci
liderii europeni au decis ca Mecanismul European de Stabilitate va
putea sa recapitalizeze in mod direct bancile in ideea de a rupe
legatura intre bancile slabe si guvernele slabe obligate sa vina in
ajutorul lor, noteaza Agerpres.

Potrivit lui Dijsselbloem,
obiectivul actual este ca ESM sa nu fie utilizat. “Cred ca
abordarea pe care trebuie sa o urmam este urmatoarea: sa solutionam
problemele bancilor uitandu-ne mai intai in interiorul bancilor,
inainte de a ne gandi la bani publici sau alte instrumente care sa
vina din partea publica. Bancile ar trebui sa fie capabile sa se
salveze singure, sau cel putin sa se restructureze si sa se
recapitalizeze singure cat mai mult posibil”, a apreciat
Dijsselbloem.

Seful Eurogrupului a spus ca a discutat noua
abordare cu participantii de pe piata financiara si se asteapta ca
acestia sa se adapteze la noul regim in timp.

UE ar putea
introduce teste
de stres mai dure pentru sectorul bancar, ca urmare a unei
initiative sustinute de mai multe state din zona euro, care spera ca
o curatare a institutiilor de credit de activele toxice le-ar ajuta
sa reia creditarea, sprijinind economia.

Recent, directorul
general al FMI, Christine Lagarde, a declarat ca zona euro trebuie sa
continue sa curete
sectorul financiar si sa inchida unele banci, daca va fi necesar.

Citeste si: Cum
iti recuperezi banii dintr-un depozit daca banca da faliment