Finante-Banci

Romania a avut cea mai scazuta rata de utilizare a fondurilor europene in perioada 2007-2013

11 Mar, 14:10 • adrian.mihaltianu
Polonia a avut cea mai buna rata de absorbtie a fondurilor europene aferente perioadei 2007 – 2013 (67,9%), in timp ce Romania a inregistrat cea mai scazuta rata (37,8%), potrivit unui raport de cercetare publicat de Erste.
Romania a avut cea mai scazuta rata de utilizare a fondurilor europene in perioada 2007-2013


Asistenta
financiara acordata de Uniunea europeana regiunii europa Centrala si
de Est (ECE) prin intermediul Politicii de Coeziune 2014-2020 ar
putea atinge proportiile unui „Plan Marshall” pentru regiune,
potrivit analizei “Politica europeana de coeziune 2014 – 2020:
Vor stimula fondurile europene de 167 miliarde euroo cresterea ECE?”,
publicata recent de Erste Group si realizata de Biroul UE al Ceska
Sporitelna in colaborare cu departamentul de cercetare al Erste
Group.

Suma
totala a fondurilor structurale si de investitii alocate pentru
perioada 2014 – 2020 este de 351,9 miliarde euroo, in crestere cu
1,3% fata de suma aferenta perioadei 2007 – 2013. „Tarilor din
ECE-6 (Polonia, Republica Ceha, Ungaria, Slovacia, Romania si
Croatia) le-au fost alocate aproape jumatate din totalul fondurilor
europene, respectiv 167,1 miliarde euroo, in crestere cu 11% fata de
suma din perioada 2007-20132”, a declarat Jan Jedlicka, seful
Biroului UE al Ceska Sporitelna si autorul raportului.

In
plus, Facilitatea autonoma “Connecting europe” (CEF) va sprijini
proiectele strategice de infrastructura pentru transport, energie si
telecomunicatii. Facilitatea va permite implementarea unor proiecte
de importanta nationala, cu impact transfrontalier si fonduri alocate
per total de 33,3 miliarde euro.

Daca
regiunea ECE-6 ar reusi sa atraga 90% din fondurile nou alocate,
acest lucru ar insemna un
plus de
0,3-0,8 puncte procentuale de crestere anuala a PIB
.
Mai mult, daca tarile reusesc sa utilizeze cu succes fondurile
alocate, diferentele dintre acestea in ceea ce priveste stadiul de
dezvoltare ar trebui sa se diminueze semnificativ. Cu toate acestea,
statele din ECE mai au multe de facut in privinta imbunatatirii
capacitatii de absorbtie, care este inca scazuta. Pentru a indeplini
acest obiectiv, tarile din regiune ar trebui
sa
reduca semnificativ birocratia
, sa
introduca procese mai transparente de selectare a proiectelor si sa
adopte o cooperare regionala mai stransa”, subliniaza Jedlicka.

Polonia
este castigatoarea negocierilor dure privind miliardele de euroo din
fondurile UE. Cea mai mare economie din ECE ar trebui sa primeasca
77,6 miliarde euro, adica aproape jumatate din totalul alocat pentru
regiunea ECE si cea mai mare suma totala alocata unui stat membru UE.
In plus, Polonia este una dintre putinele tari care a reusit sa
obtina o suma alocata in cadrul Politicii de Coeziune UE 2014-2020,
chiar mai mare decat cea aferenta exercitiului anterior, din 2007 –
2013.

In
privinta
sumei anuale alocate pe cap de
locuitor
– un indicator mai
reprezentativ – Estonia se afla in frunte cu aproximativ 387 euro
anual pe cap de locuitor, urmata de Slovacia cu 369 euro pe cap de
locuitor. in ceea ce priveste ponderea valorii medii anuale alocate
in PIB, cea mai mare finantare UE ar trebui sa ajunga in Ungaria
(3,2% din PIB anual), inaintea tarilor baltice (2,9 – 3,0% din
PIB).

Regula
de aur: cu cat mai dezvoltata economia, cu atat mai putini bani

In
general, cu cat economia unei tari este mai dezvoltata, cu atat va
primi mai putine fonduri europene structurale si de investitii.

Cu
toate acestea, sumele totale alocate din fonduri europene pentru
Romania si Bulgaria, cele mai slab dezvoltate state membre ale UE, au
fost mai mici decat ar fi trebuit. Pentru a echilibra aceasta
situatie, cele doua tari vor beneficia si de asistenta financiara
prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricola
Comuna. Aceste politici complementare ar trebui sa le asigure celor
doua state un nivel suficient al subventiilor.

Ratele
de absorbtie se pot imbunatati considerabil – birocratia excesiva
este principalul obstacol



Dintre
tarile ECE-6, doar Polonia a reusit sa atraga doua treimi (67,9%) din
fondurile UE care i-au fost alocate pentru exercitiul precedent, din
2007 –20133. Tarile baltice sunt campionii regionali la utilizarea
fondurilor UE. Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) si Republica Ceha
(51,1%) au reusit sa absoarba peste jumatate din fondurile europene
care le-au fost alocate, in timp ce Romania a ramas in urma, cu o
rata de utilizare a fondurilor de 37,8%. insa Romania este inca un
stat nou-venit, intrucat a aderat la UE abia in 2007.

Bilantul
slab al Romaniei in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor
europene ar putea fi determinat de lipsa experientei si de slaba
performanta a administratiei publice. Cu toate acestea, Romania inca
mai are posibilitatea sa isi imbunatateasca acest bilant datorita
‘regulii N+3’, care pune la dispozitia tarii inca trei ani pentru
a cheltui banii alocati pentru perioada anterioara”, adauga
Jedlicka.

Conform
regulii N+2, tarile au la dispozitie inca doi ani (pana la sfarsitul
anului 2015) pentru a cheltui sume din fondurile UE alocate pentru
perioada 2007 – 2013. ‘Regula N+3’ se aplica doar pentru
Slovacia si Romania.

Comisia
europeana ar trebui sa comunice in mod regulat imbunatatirea ratelor
de absorbtie



Pentru
a motiva tarile din ECE sa valorifice pe deplin fondurile europene
aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia europeana ar trebui sa
inceapa sa le supuna „oprobriului public”. Desi colecteaza toate
informatiile relevante privind ratele de absorbtie ale fiecarui stat
membru, Comisia europeana nu merge mai departe cu publicarea acestor
rezultate in mod regulat. Biroul UE al ceska Sporitelna considera ca
publicarea regulata si frecventa a rezultatelor privind gradul de
absorbtie ar duce la cresterea presiunii publice si ar determina
tarile sa abordeze mai eficient obstacolele cu care se confrunta.

Multe
tari din ECE au numeroase programe operationale derulate de prea
multe autoritati – acest lucru face ca intreg sistemul sa fie prea
complicat pentru beneficiarii finali si descurajeaza pe unii dintre
potentialii candidati. Aceasta situatie ar putea fi imbunatatita
printr-o distribuire corecta si mai transparenta a fondurilor”,
declara Jedlicka.

In
tari precum Polonia si Slovacia, procedurile extrem de birocratice
asociate proiectelor reprezinta probabil cel mai intalnit factor care
descurajeaza in prima instanta procesul de a demara o aplicatie
pentru un proiect. Perioadele lungi de timp pierdute cu procedurile
de evaluare si contractare a proiectelor reprezinta o alta provocare
pentru unele dintre tarile ECE (in special pentru Romania) in
viitorul cadru financiar multianual 2014-2020. tarile din ECE care
intampina obstacole similare ar trebui sa intensifice cooperarea
regionala prin realizarea unui schimb de bune practici si referinte.

Unde
ar trebui sa investeasca ECE-6 noile fonduri europene alocate?

Polonia:
Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 77,6 miliarde
euro, respectiv 288 euro pe cap de locuitor si 2,9% din PIB. Cea mai
mare parte a subventiilor (putin peste o treime) va fi investita in
proiecte de infrastructura si mediu. Polonia va continua lucrarile la
drumul S7 care leaga Cracovia de Varsovia si continua spre Gdansk,
pentru care s-a alocat deja anterior o subventie de circa 1,7
miliarde euro. Acest proiect de infrastructura, impreuna cu altele,
ar avea ca rezultat o retea de drumuri expres si cai ferate care sa
lege toate marile orase din Polonia. Urmatoarele domenii prioritare
sunt dezvoltarea si educatia, in conditiile in care aproximativ 15%
din totalul subventiilor sunt planificate pentru proiecte in aceste
doua sectoare.

O noua
abordare ascendenta ar trebui sa incurajeze antreprenorii sa
valorifice fondurile de aproximativ 8,6 miliarde euro pentru a-si
majora investitiile in cercetare si dezvoltare. Aceste proiecte pot
ajuta economia sa treaca de la un stadiu de recuperare a diferentelor
la o crestere echilibrata bazata pe inovatie. Suma de 4,1 miliarde
euro ar trebui investita in educatie si formare profesionala pentru a
sprijini ocuparea fortei de munca si a imbunatati conditiile de pe
piata muncii, in special pentru tineri, in conditiile in care rata
somajului in randul acestora depaseste 25%.

Programul
CEF: Continuarea modernizarii retelei de drumuri si cai ferate este
esentiala pentru Polonia, intrucat creste atractivitatea tarii ca
destinatie de investitii. in opinia analistilor Erste, coridorul
Baltic – Adriatic este unul dintre cele mai importante proiecte,
deoarece va imbunatati nu doar infrastructura nationala, ci si
legaturile transfrontaliere. Mai mult, acest coridor este conectat la
alte rute de trafic importante si are potentialul de a deveni un
sistem de transport eficient pentru europa Centrala, nu doar din
perspectiva traficului de calatori, ci si pentru fluxul de marfuri.
Analistii cred ca proiectul va stimula dezvoltarea economica a
regiunilor aflate de-a lungul acestui coridor.

Republica
Ceha
: Suma totala alocata din fondurile
europene structurale si de investitii ale UE in perioada 2014 –
2020 este de 22 miliarde euro, respectiv 299 euro anual pe cap de
locuitor si 2,1% din PIB. Conform analistilor Erste, cea mai mare
parte a subventiilor ar trebui directionata catre proiectele de
infrastructura, in principal in sectorul transporturilor, pentru care
sunt alocate aproape o treime din totalul fondurilor. Proiectele care
sprijina cercetarea si dezvoltarea ar trebui sa primeasca o cincime
din fondurile alocate pentru Republica Ceha. Aproximativ aceeasi suma
ar trebui directionata catre proiecte de mediu, in timp ce 10% din
fonduri ar trebui directionate spre sectorul de afaceri (in principal
IMM-uri). Aproximativ 15% din suma totala alocata ar trebui investita
pentru solutionarea unor aspecte legate de piata muncii, pentru
incluziunea sociala si chestiuni legate de echilibrul dintre viata
profesionala si cea personala.

Programul
CEF: „Cel mai mare potential il poate avea modernizarea si
cresterea capacitatii de transport a caii ferate Nürnberg – Praga,
precum si a rutei München – Praga. Pentru Republica Ceha, cu o
economie orientata spre export, modernizarea conexiunii feroviare cu
Germania ar consolida si mai mult legaturile comerciale dintre aceste
doua tari, avand in vedere ca piata din Germania reprezinta
destinatia pentru o treime din exporturile cehe”, subliniaza
Jedlicka.

Ungaria:
Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 21,91
miliarde euro, respectiv 316 euro anual pe cap de locuitor si 3,2%
din PIB. Biroul de Planificare a Economiei Nationale vizeaza domenii
precum ocuparea si mobilitatea fortei de munca si imbunatatirea
competitivitatii IMM-urilor.

Guvernul
a anuntat ca circa 60% din fondurile europene ar trebui sa sustina
direct dezvoltarea economica si ocuparea fortei de munca. Doar
aproximativ 7% din fondurile totale vor fi alocate educatiei,
imbunatatirii competentelor fortei de munca si promovarii invatarii
pe tot parcursul vietii. Avand in vedere ca unul dintre cele mai mari
obstacole cu care se confrunta economia Ungariei este generat de
competentele si educatia necorespunzatoare, analistii Erste considera
ca acest domeniu merita mai multa atentie.

Programul
CEF: Analistii Erste evidentiaza acele proiecte care imbunatatesc
infrastructura transfrontaliera pe axa nord-sud, cum ar fi
modernizarea drumului Budapesta – Zvolen sau a caii ferate intre
Budapesta si granita cu Serbia. Eliminarea acestor blocaje
infrastructurale ar putea contribui la consolidarea afacerilor
locale, care ar avea acces mai usor la o piata mai mare, regionala.
De asemenea, diminuarea blocajelor din infrastructura energetica pe
axa nord-sud ar putea contribui la diversificarea in continuare a
alternativelor de aprovizionare cu energie in regiune.

Slovacia:
Suma totala alocata din fondurile europene este de 14 miliarde euro,
respectiv 369 euro anual pe cap de locuitor si 2,8% din PIB. in
perioada urmatoare se asteapta ca numarul programelor operationale sa
scada la noua, iar fondurile ar putea fi redistribuite in vederea
imbunatatirii ratei de absorbtie relativ scazute. Principala
prioritate in perioada 2014 – 2020 va fi infrastructura, dat fiind
ca reteaua de autostrazi este inca departe de a fi completa. Acesta
este considerat un obstacol major in atragerea investitorilor straini
in partea de est a tarii.

In
consecinta, 26% din totalul fondurilor UE alocate Slovaciei vor fi
folosite pentru proiecte de infrastructura. Intr-o tara cu o rata a
somajului care o plaseaza pe locul sase in UE, proiectele privind
reducerea somajului pe termen lung si in randul tinerilor au sanse sa
primeasca finantare crescuta (13%). Alte sectoare prioritare sunt
mediul (20,6%) si cercetarea si dezvoltarea (14,5%).

Programul
CEF: Analistii Erste considera conductele JANAF – Adria drept cele
mai importante proiecte. Reconstructia si extinderea sistemului de
conducte ar putea consolida si mai mult securitatea energetica a
Slovaciei (care a fost pana acum in mod traditional dependenta de
petrolul rusesc transportat via Ucraina prin conducta Druzhba). in
plus, cresterea capacitatii ar putea avea drept rezultat volume
tranzitate si venituri mai mari pentru Slovacia. Rafinariile slovace
ar putea beneficia si de eventuale costuri mai scazute ale titeiului.

Romania:
Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la
22,99
miliarde euro
, respectiv 164 euro anual
pe cap de locuitor si 2,5% din PIB. Cea mai mare parte a fondurilor
vor fi directionate catre mediu si transport (peste 20% pentru
fiecare sector), dar mai putin de 8% din fonduri au fost alocate
pentru educatie. Conform analistilor Erste, educatia si sanatatea
sunt doua domenii esentiale care ar trebui sa beneficieze de mai
multe fonduri, avand in vederea finantarea foarte scazuta a acestor
doua sectoare. Serviciile medicale se afla intr-o stare critica,
provocata de exodul personalului medical si de lipsa echipamentelor
din spitalele publice.

In
ceea ce priveste educatia, inchiderea unui numar tot mai mare de
scoli primare din zonele rurale duce la cresterea ratei abandonului
scolar. Principalele prioritati ar trebui sa fie finantarea mai
ridicata si mai eficienta a sectorului medical si educational, dat
fiind ca Romania trebuie sa majoreze procentul cheltuielilor alocate
pentru cercetare si dezvoltare de la 0,5% din PIB in 2012 la 2% din
PIB pana in 2020.

Programul
CEF: Proiectul feroviar Arad – Brasov – Bucuresti – Constanta
care va lega granita vestica a Romaniei de litoralul Marii Negre,
aflat la granita estica, va avea o contributie majora la cresterea
economica. Diminuarea timpului necesar transportului de marfuri si de
calatori ar trebui sa incurajeze investitorii straini si
antreprenorii locali sa puna bazele unor noi afaceri in sudul si
estul Romaniei, regiuni oarecum neglijate pana acum din cauza
infrastructurii slab dezvoltate. Totodata, acest proiect ar putea fi
un pas important in strategia guvernului Romaniei si cea a sectorului
privat de revigorare a turismului pe litoralul Marii Negre si de
crestere a ponderii serviciilor in contul curent.

Croatia:
Suma totala alocata din fondurile europene se ridica la 8,61 miliarde
euro, respectiv 289 euro anual pe cap de locuitor si 2,8% din PIB.
Analistii Erste considera ca infrastructura de transport, in special
caile ferate si porturile, reprezinta un domeniu cheie care necesita
imbunatatiri. Un alt segment important care ar trebui sa atraga mai
multe fonduri este reprezentat de eficienta energetica si sursele de
energie regenerabila. Investirea fondurilor ar avea un impact si
asupra dezvoltarii infrastructurii informatice, prin extinderea
gradului de acoperire a internetului in banda larga sau prin proiecte
precum e-Healthcare sau e-School, care presupun modernizarea
serviciilor publice in vederea cresterii competitivitatii.

Programul
CEF: Analistii Erste considera ca proiectul feroviar Rijeka –
Zagreb – granita cu Ungaria ar insemna modernizarea evidenta a
infrastructurii existente, cu scopul de a asigura legatura intre
nordul Marii Adriatice, in special portul Rijeka, si Zagreb
(potential centru logistic) si mai departe cu Ungaria si ECE. in
plus, portul Rijeka s-ar putea extinde semnificativ, avand in vedere
competitivitatea geografica si eliminarea blocajului din apropiere de
Rijeka. Pe termen lung, sectoarele de logistica si transport vor avea
de castigat de pe urma acestui proiect.

Orizont
2020” – bugetul UE pentru cercetare si dezvoltare

Pe
langa fondurile structurale si de investitii, UE a alocat un buget pe
sapte ani in valoare de aproape 80 miliarde euro pentru „Orizont
2020” – cel mai mare program european de cercetare si inovatie al
UE.

Programul
nu prevede sume prestabilite pentru fiecare stat membru. Prin urmare,
proiectele din toate statele membre UE trebuie sa concureze pentru a
beneficia de sprijin in cadrul programului „Orizont”.

Programul
pentru sustinerea cercetarii si dezvoltarii in 2014 – 2020 se
bazeaza pe trei piloni: Excelenta in stiinta (inclusiv subventiile
oferite de Consiliul european pentru Cercetare celor mai buni oameni
de stiinta, burse Marie Curie, etc.), sustinerea liderilor din
sectorul industrial prin subventii pentru IMM uri, precum si
sprijinirea cercetarii pentru abordarea provocarilor societale in
domeniul sanatatii, eficientei energetice, agriculturii durabile,
transportului, etc.