Finante-Banci

Romania, intre visele lui Basescu si Jocurile Foamei: Cum merge de fapt economia

29 Apr, 00:03 • alexandru.suciu
Seful statului viseaza la crestere economica de 5% iar agentiile de rating ne privesc cu ochi mai buni, insa unii specialisti aseamana Romania cu universul din Jocurile Foamei, estimand ca aproape o treime din populatia activa este in faliment. Cat de bine merge de fapt economia romaneasca?
Romania, intre visele lui Basescu si Jocurile Foamei: Cum merge de fapt economia

Desi spune ca politica Guvernului de a introduce 35 de taxe franeaza cresterea economica, presedintele Traian Basescu este optimist si anticipeaza un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de peste 4% anul acesta.

Vestile bune vin si din exterior. Moody’s a imbunatatit perspectiva ratingului Baa3 al Romaniei de la negativa la stabila, anticipand ca evolutia buna din 2013 a indicatorilor macroeconomici va continua, in timp ce riscurile privind cresterea economica si finantarea au scazut datorita redresarii zonei euro.

„Publicatiile noastre main-stream anunta
o crestere peste asteptari a PIB-ului, plus o apreciere calduta de la
agentia de rating Moody’s – stabil, cu perspectiva de revenire la
invesment grade. Numa’ vesti bune : producem mai mult, pentru ca
suntem gospodari, iar economia iese din zona de risc. De aici o
potentiala revenire a interesului investitorilor straini. Si al
interesului bancilor de a credita economia si populatia”, constata ironic avocatul Gheorghe Piperea. 

[quote=Gheorghe Piperea]Economia Romaniei este similara cu universul din Jocurile Foamei – un numar mic de hiper-bogati din Capitoliu este sustinut in lux si hedonism cu produsele care vin din cele 12 districte[/quote]

Avocatul mentioneaza insa ca pe site-ul BNR, rezultatele unui sondaj arata ca la nivelul lui februarie
2014 gradul de risc este de 32,61%, in crestere fata de decembrie
2013 (32,14%). Asta dupa ce, in 2008, inainte de Lehman Brothers, gradul de risc era de 6%, iar in decembrie 2009 ajunsese la 15,29%.

„Un risc mai mare de creditare inseamna: o mai mare aversiune/reticenta fata de credite noi, un
cost mai mare al creditarii, pe care bancile le includ in
comisioanele si dobanzile variabile aplicate clientilor cu credite in
derulare”, explica Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.

El adauga ca, pe fondul acestei „cresteri
economice” si al recentei note bune de la Moody’s, acelasi
sondaj arata ca cererea de credit din partea companiilor este in
scadere, in timp ce cererea de credite imobiliare se mentine la cote
de avarie, iar cererea de credite de consum creste usor fata de anul
trecut.

[b]Curs de peste 6 lei/euro?[/b]

Un alt lucru socant mentionat de avocat este in legatura cu deprecierea monedei nationale. Potrivit acestuia, in documente individuale trimise de banci celor care
au sau intentioneaza sa aiba credite in euro – clientii sunt
atentionati ca, intrucat veniturile lor sunt in lei, in timp ce
creditul este denominat in euro, trebuie sa se astepte la o eventuala
crestere a cursului de 35,5%
(de la 4,45 lei/euro, cat e acum cursul,
la 6,1 lei/euro) si, deci, la o crestere a cantitatii de lei pe care
ar urma sa o achite bancii cu titlu de rata.

Cum se explica aceasta contradictie?
Submineaza BNR eforturile autoritatilor centrale de a re-construi
increderea in economia Romaniei?, se intreaba Piperea.

Fraza-cheie din acest sondaj, care
ofera si raspunsul la aceasta dilema, este urmatoarea :
„Riscurile asociate companiilor,
conform perceptiei bancilor, au crescut in T4/2013 pentru majoritatea
sectoarelor de activitate. In opinia institutiilor de credit, riscul
de creditare asociat companiilor dupa marimea acestora este in
crestere, cu exceptia corporatiilor, pentru care acesta s-a mentinut
neschimbat”.

„Cu exceptia corporatiilor, riscul de
creditare a companiilor a crescut. Din moment ce riscul de tara este
stabil, cu perspectiva de imbunatatire, nici riscul de creditare a
statului nu creste. De aici concentrarea „eforturilor”
bancilor pe aceste doua domenii exclusiviste. Creditele se orienteaza
aproape exclusiv catre corporatii si catre stat. De aici si nivelul
foarte redus al creditarii celor care nu sunt nici corporatii, nici
statul roman. Economia reala – mai tarziu. Sau la Sfantul Asteapta”, spune ironic Piperea.

[b]20 de corporatii realizeaza 70% din PIB[/b]

Tot el admite insa ca PIB-ul Romaniei este
realizat in proportie de peste 70% de corporatii, cam 24% este
realizat de companii publice de genul Oltchim, RAAN, Remin, Cuprumin
(companii in insolventa sau in dificultate), restul de 6% fiind
realizat de companiile private si profesiile liberale, alea care nu
au fost inca falimentate. Asta a vrut (sau a lasat sa se intample)
statul roman in ultimii 20 de ani, considera avocatul.

Acesta atrage atentia ca cel mai grav pentru o economie care se
vrea emergenta este ca cele 70% din PIB sunt realizate de un numar de
15-20 de corporatii care fac, la propriu, legea in Romania. „De
altfel, ati vazut cum se schimba legile in Parlament, peste noapte,
exclusiv in favoarea corporatiilor. Exemplele la indemina sunt OMV
Petrom, Dacia Renault, Alro Slatina, Mittal Steel Galati, Metro,
Carrefour, Orange, Vodafone, BCR”, precizeaza Gheorghe Piperea.

El mai spune ca aceste corporatii fac profit (sau
reusesc sa inghita pierderile) pentru ca beneficiaza de tot suportul
necesar din partea societatii-mama, a grupului din care face parte, a
bancilor-creditoare si, in finalul glorios, a statului roman.

„De pe
aceasta pozitie, acesti over-lorzi dicteaza modul in care
functioneaza „economia” Romaniei. Ei produc, exporta si fac
profituri enorme (impozitate in Austria, Germania, Marea Britanie sau
in Franta), toti ceilalti lucrand pentru ei. In conditii, evident,
impuse prin contracte de adeziune”, continua avocatul.

Pe de alta parte, subliniaza acesta,
populatia de consumatori reuseste sa isi achite din ce in ce mai greu
ratele la banci si facturile, motivele obiective fiind
restructurarile, concedierile, reducerile de salarii.

Dovezile irefutabile sunt rata de
neperformanta de 28% – pe romaneste, aproape o treime din populatia
activa este in faliment
– si consumul redus la maxim.

„Statul roman
„de dreapta” al popularilor domni Basescu si Boc a facut ce
trebuia in 2010 pentru a ajuta over-lorzii economiei sa isi revina
din socul Lehman Brothers, reducand salariile bugetarilor cu 25% si
indemnizatiile mamelor cu 15% si marind tva-ul la 24%. Actualul stat
roman „de stanga” se imprumuta la banci cu 19 miliarde de euro
(altii decat cei 20 de miliarde de euro luati de la FMI si de la CE in 2010), ca
sa asigure bancile, saracele, contra riscului de creditare cifrat
acum la 32,61%, conform BNR”, considera Piperea.

[img=4870][/img]
Avocatul specializat in insolvente si procese colective impotriva bancilor apreciaza ca economia Romaniei
este din ce in ce mai mult o lume distopica, similara cu universul
din Jocurile Foamei (foto), unde un numar mic de hiper-bogati din Capitoliu este
sustinut in lux si hedonism cu produsele care vin din cele 12
districte, manufacturate de o populatie hiper-pauperizata, controlata
de un stat militarizat, si careia i se ofera, o data pe an,
spectacolul televizat al unui joc al supravietuirii „tributelor”
alese pentru a se lupta pana la moarte, pentru premiul unei vieti de
huzur ulterioare. Si totul sub teroarea unui razboi de final de lume,
care sta sa apara.

„Aceste 15-20 de corporatii sunt insule
de hiper-prosperitate intr-o economie din ce in ce mai falita, care
stiu sa profite de pe urma dependentei pe care o creeaza si intretin
sub-contractorilor lor. Si politicienilor – compradores care le
sustin”, adauga avocatul.

El mentioneaza ca odata cu relocarea, asa cum s-a intamplat cu Nokia, tot
acest lant de sub-contractori dispar, astfel ca, din perspectiva standardelor de
rezilienta (rezistenta la socuri), o astfel de economie este
ne-sanatoasa, nesustenabila pe termen lung.

„Nu vi se pare ca razboiul iminent de la
televizor dintre Rusia si Occident este inca o metoda eficienta de
control prin frica, la adapostul careia over-lorzii mai ruleaza niste
bani sub forma unor noi cheltuieli de inarmare
?”, conchide retoric avocatul.

Recent, premierul Victor Ponta a declarat ca ministrul de Finante si cel al Bugetului au decis sa suplimenteze cu 0,2% din PIB, adica 700 de milioane de lei, bugetul de anul acesta al Ministerului Apararii Nationale, astfel incat sa se faca investitii in modernizarea capacitatii militare imediat.

Citeste si: Romania, taramul fagaduintei: Cine castiga in cea mai prospera tara a Europei