Romania pune miza pe fondurile europene, pentru a evita recesiunea

Guvernul a infiintat un grup interministerial special ce se va ocupa de absorbtia fondurilor europene, iar presedintele Basescu a anuntat, luni, la Bruxelles, ca va fi modificata legislatia pentru ca analiza proiectelor ce vizeaza finantari europene sa dureze maxim o luna, fata de 3 luni, cat este in prezent.

„Am convenit ca in urmatoarele 7 zile sa trimitem Comisiei Europene o propunere de modificare a legii achizitiilor publice care functioneaza in Romania. Ne trebuie aceasta consultare cu Comisia pentru ca legea achizitiilor publice a fost discutata cu Comisia inainte ca Romania sa devina membru al UE”, a explicat presedintele Basescu.

In urma discutiilor de luni, cu presedintele Comisiei Europene, premierul Emil Boc a declarat ca Romania ar urma sa primeasca 768 de milioane de euro in contul finantarilor europene, o suma mai mare fata de cei 515 milioane de euro stabiliti initial.

Presedintele CE Jose Manuel Barroso a atras insa atentia ca Romania trebuie sa-si „imbunatateasca capacitatea de gestiune a fondurilor structurale”, recomandand de asemenea simplificarea procedurilor interne in aprobarea acestor proiecte.

Potrivit presedintelui Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici Si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, in prezent exista in fazele finale de aprobare cateva sute de proiecte de finantare, iar simplificarea procedurilor va aduce un aflux de aproximativ un miliard de euro in economia romaneasca pana in primavara.

„Cu acesti bani s-ar debloca macar o parte din platile din economie. In conditiile in care bancile nu mai dau credite, iar blocajul financiar a devenit general, fondurile europene sunt esentiale”, a comentat Niculescu, pentru DailyBusiness.ro.

Romania are posibilitatea sa obtina finantari europene de 19,7 miliarde de euro pana in 2013.

In acest an, cele mai multe fonduri europene sunt alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurala, care are un buget de peste 1,4 miliarde euro. Programul vizeaza crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi si modernizarea exploatatiilor agricole.

In Programul pentru Cresterea Competitivitatii Economice, companiile au la dispozitie 400 milioane de euro, in timp ce Programul Operational Regional prevede finantari peste 441 milioane de euro. Prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, sunt disponibile finantari de 452 milioane de euro.

Bani europeni pentru infrastructura

Romania a contractat anul trecut fonduri de 2 miliarde de euro, din care doar 887 mil. euro au intrat in tara.

„Anul trecut, in Romania au intrat 375 de mil.euro in cadrul programului ISPA, pentru infrastructura rutiera, feroviara si de mediu, gradul de absorbtie fiind de 50%. Am reusit sa luam chiar si sumele pe care Bulgaria si celelalte zece state nou-intrate in UE nu au reusit sa le atraga. In acest an si in 2010, putem atrage cate jumatate de miliard de euro prin acest program”, a declarat, pentru DailyBusiness.ro, Eugen Teodorovici, secretar de stat in Ministerul de Finante,

In cadrul programului PHARE, gradul de absorbtie a fost anul trecut de 85%, iar in programul SAPARD de 95%, a spus Teodorovici.

Potrivit datelor existente la 15 decembrie, companiile romanesti si autoritatile locale aveau depuse 5.740 de proiecte, in valoare de 35,4 mld. lei (aprox. 9 mld. euro), dintre acestea fiind aprobate deja 299 de proiecte in valoare de 8,13 mld. lei (aproximativ 2 mld. euro).

Din aceasta suma, 5,74 mld. lei reprezinta fondurile alocate de UE.

Niciun leu pentru IMM-uri in 2008

Romania nu a putut sa atraga mai multe fonduri europene pentru ca multe dintre dosarele de finantare nu au fost realizate conform cerintelor europene, spun specialistii.
In plus, birocratia din administratie si, in ultima parte a anului, dificultatile create de criza din mediul bancar si deprecierea leului au creat piedici in plus in obtinerea finantarilor.

„Problemele sunt atat de grave incat, din 2.615 dosare depuse de IMM-uri in cadrul Programului Operational de Competitivitate Economica, doar 20 au fost aprobate si niciunul nu a primit finantare anul trecut”, a explicat presedintele CNIPMMR.

Potrivit lui Nicolescu, dincolo de mecanismele birocratice, in prezent, cea mai mare problema este legata de deprecierea monedei nationale.

„Multe dintre proiecte au fost realizate pornind de la un curs al euro de 3,7-3,8 lei. Odata cu deprecierea puternica a monedei, toate planurile de afaceri au fost date peste cap. In plus, scumpirea creditelor cu 15-20% a facut ca multe dintre companii sa nu mai poata aduca contributia obligatorie la proiect „, a declarat Nicolescu.

Fondurile europene, un fel de Fata Morgana

Analistii economici spun ca, dincolo de declaratiile angajante ale autoritatilor, absorbtia fondurilor europene ramane o mare problema. ” Atragerea fondurilor europene ramane la nivel de deziderat, mai ales pentru mediul privat „, considera acestia.

Daca in mediul public, administratia locala a obtinut si va continua sa acceseze fonduri europene, mizand pe statutul privilegiat dat in principal de garantia oferita de stat, in mediul privat atragerea de fonduri este conditionata de soliditatea companiilor si capacitatea acestora de a aduce fonduri suplimentare in proiect.

„In conditiile in care creditarea este blocata, accesul la astfel de finantari este dificil. In plus, avand in vedere birocratia din administratie, pana sa primesti banii de la UE, mai bine te apuci de afaceri din surse proprii”, a declarat analistul Cristian Dinulescu.

Consultantul financiar pentru fonduri europene Radu Limpede a declarat ca, pentru a deveni realizabile, intentiile autoritatilor trebuie insotite de masuri concrete.

„Trebuie angajati mai multi evaluatori specializati in proiectele europene, care sa lucreze rapid si eficient „, a spus acesta.