Scenariul \”Cortinei de Fier\” dintre Est si Vest, dinamitat de interesele marilor corporatii

De voie, de nevoie, vor ajuta tarile din Europa de Est sa iasa din recesiune! Chiar daca la summitul european informal, desfasurat in weekend-ul trecut la Bruxelles, marile puteri occidentale au respins planul de salvare a sectorului financiar regional de 190 de miliarde de euro propus de guvernul de la Budapesta, fapt ce l-a determinat pe premierul maghiar Ferencs Gyurcsany sa afirme ca exista riscul aparitiei unei „cortine de fier” intre Est si Vest, analistii economici chestionati de DailyBusiness.ro cred ca, in conditiile in care economiile tarilor din Est au fost construite cu capital strain, este putin probabil ca statele respective sa isi abandoneze investitiile din zona, chiar si in perioada de criza.

[quote=Dinu Patriciu, om de afaceri]Dependenta de capitalul strain ar putea reprezenta, in mod paradoxal, un avantaj pentru regiune[/quote]
„Sunt sute de miliarde de euro investite in Europa Centrala si de Est. Chiar si in conditiile crizei, nu cred ca va fi vreo companie care sa renunte la investitiile de aici de teama recesiunii”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

Specialistii spun ca nici la nivel macroeconomic, Vestul nu isi va permite sa evite problemele din Est, mai cu seama ca efectele s-ar simti in mod direct si asupra economiilor proprii.

„Interesul Vestului e sa isi mentina pietele de desfacere din Est, sa isi extinda afacerile in regiune avand in vedere costurile investitionale reduse, ce includ in principal forta de munca si, de ce nu, sa previna o invazie a muncitorilor din fostele tari comuniste, in cazul in care acestea vor ajunge in colaps”, spune analistul economic Cristian Dinulescu.

Anterior, omul de afaceri Dinu Patriciu, cel mai bogat roman, declara ca, dincolo de aspectele negative, criza ar putea reprezenta un moment de rascruce pentru Romania. ” Am putea cadea intr-o crunta recesiune, sau, dimpotriva, am putea creste economic foarte mult, daca guvernul va sti sa atraga investitiile straine, in conditiile in care, in Vest, costurile business-ului au crescut exponential cu dimensiunile crizei”, declara Patriciu, intr-o emisiune televizata.

„Plecam de pe minus si orice ban investit cum trebuie, in actualul context, va ajuta economia romaneasca sa treaca peste criza”, declara, recent, si Andrei Radulescu, analist SSIF Target Capital.

Erste si Raiffeisen vin cu mesaje pozitive

Romania trebuie in primul rand sa rezolve problema cu banii europeni, declara, zilele trecute, Andreas Treichl, CEO al Erste Group, actionarul majoritar al BCR.

„Cred ca problema reala a Romaniei nu este moneda locala. Chiar daca euro ajunge de la 4,3 lei la 4,8 lei, nu este o drama pentru tara. Problema adevarata nu este nici piata imobiliara, problema adevarata este faptul ca exista 30 de miliarde de euro disponibile pentru Romania ca fonduri europene, iar politicienii trebuie sa se asigure ca acesti bani intra in tara”, a declarat Andreas Treichl.

[quote=Andreas Treichl, CEO al Erste Group]Pietele de capital au un atac de panica, dar nicio criza si niciun atac de panica nu dureaza la nesfarsit. Sprijinim economia Romaniei si vom continua sa o facem pentru ca ‘suntem’ 25% din economia Romaniei[/quote]
Treichl a spus ca Erste va sustine in continuare financiar sucursala din Romania, fiind
convins ca bancile de retail pot castiga mai bine in perioade economice dificile.

„Daca am fi avut vreo evolutie negativa in ianuarie, am fi mentionat-o, insa in prezent nu anticipam nimic care sa ne dea motive sa ne schimbam atitudinea pozitiva fata de acest an, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group – actionarul majoritar al BCR.

Un mesaj similar lansa ieri si Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International, care controleaza Raiffeisen Bank Romania. El declara ca, exceptand dividendele cuvenite actionarilor, grupul Raiffeisen nu a retras si nu va retrage niciun ban din Romania, fiind convins de faptul ca afacerea este una de succes.

„In conditiile in care ambele banci au inregistrat in 2008 profituri record pe piata romaneasca, ce reactie puteau sa aiba?”, spune analistul economic Cristian Dinulescu. „Afacerile din Romania si pe ansamblu din Estul Europei sunt cele mai profitabile, avand in vedere apetitul de consum si dobanzile practicate”, a mai spus specialistul.

Mesajelor cu iz optimist i s-a adaugat, tot miercuri, si cel transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu care afirma, in cadrul unui simpozion economic, ca „daca mai spune cineva ca este lipsa de lichiditate pe piata din Romania, „chiar sa nu credeti”.

FMI si banii europeni, pasaportul spre iesirea din criza

Dincolo de sperante, situatia economica a Romaniei se inrautateste de la o zi la alta,
iar necesitatea unor masuri concrete devine evidenta, chiar si luand in calcul separatia dintre fenomenele economice „reale” si cele „virtuale” (atribuite mesajelor alarmiste transmise de mass-media – n.r.), facuta de guvernatorul BNR.

„Fenomenele de criza sunt serioase. Din informatiile pe care le am, se vor revizui in scadere toate prognozele de crestere economica in plan mondial, iar Romania nu poate sa ramana izolata de ce se intampla, avand insa particularitati”, declara, ieri, guvernatorul Mugur Isarescu, in cadrul unei dezbateri referitoare la efectele crizei internationale asupra economiei romanesti.

Potrivit Institutului National de Statistica, cresterea economica s-a redus in ultimul trimestru al anului trecut la 2,9%, dupa ce, in trimestrele anterioare, media fusese de 9 procente. Spre comparatie, economia Cehiei a crescut, in aceeasi perioada cu 1 procent, cea a Poloniei cu 2,9%, in timp ce PIB-ul Ungariei a scazut cu 2 procente.

Ministrul Gheorghe Pogea s-a declarat ingrijorat de aceste rezultate, subliniind necesitatea unor masuri urgente de macrostabilizare. Dincolo de intentiile de reforma a cheltuielilor publice, de programele de restructurare negociate la sange cu sindicatele din administratia publica, guvernul, spun specialistii, este condamnat sa faca apel la ajutorul financiar extern.

[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]Cresterea fiscalitatii nu reprezinta o solutie. Guvernul trebuie sa ia bani de la institutiile internationale si sa incerce sa atraga cat mai multe fonduri nerambursabile[/quote]
Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, recunostea ieri, in cadrul unui simpozion economic, ca Romania se afla in faza de „testari” pentru contractarea unui eventual imprumut extern, purtand discutii cu Comisia Europeana si cu FMI pentru a vedea volumul, structura si conditiile aferente.

Se anunta insa o serie de discutii dificile, nefiind exclus ca Romania sa renunte sa mai ia bani de la Fondul Monetar International (FMI), daca acest lucru presupune majorarea cotei unice sau cresterea taxei pe valoarea adaugata (TVA) in 2009, potrivit unor surse guvernamentale, citate de Newsin.

„Conditiile impuse de FMI sunt clare. Restructurarea administratiei, inghetarea salariilor, reducerea cheltuielilor. O varianta de acord de finantare de la BEI cu o monitorizare a FMI ar putea fi o varianta mai buna”, declara, recent, fostul ministru de Finante, Sebastian Vladescu.

In opinia lui Vladescu, un acord de asistenta economica este absolut necesar, urmand sa aduca credibilitate pentru mediul de afaceri.

„Romania are nevoie ca de aer de un acord ce ar insemna, dincolo de sumele respective, un semnal de credibilitate pentru investitori. Ca sa vina in Romania, au nevoie de garantia ca exista o expertiza de specialitate care sa ajute la aplanarea crizei”, a declarat Vladescu.