Solutii pentru Romania: Cum au iesit alte state europene din \”capcana retailului modern\”

Romania a devenit, in ultimii ani, cea de-a treia destinatie atractiva pentru expansiunea marilor lanturi europene de magazine (dupa Rusia si Cehia). Conform estimarilor Romalimenta, patronatul din industria alimentara, retailul modern, reprezentat de lanturile de super-marketuri si hyper-marketuri, a ajuns sa controleze peste 80% din consumul de alimente atat din productia autohtona cat si din import (in mediul urban – n.r.).

Intampinat cu entuziasm de autoritati, care au oferit facilitati investitionale marilor retaileri de genul Metro, Carrefour etc. pentru a deschide cat mai multe unitati, retailul modern are, dincolo de aspectele pozitive evidente, si o serie de capcane.

Specialistii spun ca, fara o reglementare legislativa extrem de clara, industria alimentara si agricultura autohtona pot sa sa cada foarte usor in capcana retailului modern, fapt ce poate transforma Romania intr-o simpla destinatie de consum, controlata de interesele marilor retele de retail.

„Va dau un exemplu despre ce inseamna retail modern in prezent. Litrul de lapte se cumpara de la producator cu 80 de bani, iar in hypermarket ajunge sa fie vandut la asa-zisa super-oferta, cu 4 lei. Diferenta de pret este data de taxele pe care retailerii le impun, care pot ajunge pana la 70% din valoarea produselor”, spune Sorin Minea, presedintele Romalimenta.

Producatorii din alimentatie si agricultura spun ca exemplul este generalizat la nivelul tuturor retelelor de retail modern care, in conditiile in care controleaza piata, au ajuns sa impuna ce preturi vor si sa controleze atat productia cat si distributia in intreg comertul romanesc.

Situatia din Romania, copie la indigo cu cea din Europa anilor ’90

Situatia din Romania nu este unica, ci dimpotriva este o copie aproape la indigo a ceea ce s-a intamplat cu cativa ani in urma in tari dezvoltate, precum Marea Britanie, Franta sau Germania. Si la ei, la un moment dat, producatorii s-au vazut fortati sa vanda produsele la preturi stabilite de lanturile de hypemarketuri. Si la ei au existat conflicte de genul celui izbucnit in Romania intre producatori si marii retaileri, iar solutia a fost data de reglementarea extrem de clara a relatiilor contractuale din domeniul retailului.

Analistul economic Andreea Vass spune ca situatia din Romania ar fi putut fi prevenita daca autoritatile ar fi privit la experienta din UE, iar Consiliul Concurentei si-ar fi facut asa cum trebuie datoria.

„In aceste tari au fost luate masuri concrete, unilaterale, pentru reglementarea abuzului de pozitie dominanta de pe piata comertului cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare. De pilda, codurile de conduita au reprezentat solutia britanica (2000). Legi specifice care interzic expres vanzarea produselor sub costurile de productie (Legea Galland, 1996), dar si a adaosurilor pentru servicii pe care distribuitorii le solicita abuziv furnizorilor (Legea Dutreil II, 2005) au caracterizat abordarea franceza. Nemtii au introdus nu demult un pachet de reforme legislative pentru a limita puterea marilor companii de a impune termenii si conditiile speciale „nejustificate si repetate” furnizorilor (2005)”, a precizat analistul economic.

In Marea Britanie, Comisia pentru Concurenta a identificat 52 de practici anticompetitive aplicate de retaileri in relatiile cu furnizorii si a recomandat ca principalele 4 supermarketuri de pe piata sa respecte un cod de bune practici in relatiile cu furnizorii.

In Franta, pe de alta parte, o lege din 1996 a instituit interdictia de vanzare sub costurile de productie. Apoi o noua lege a stipulat ca toate contractele dintre retaileri si furnizori trebuie sa precizeze foarte clar toti termenii de pret fara discounturi ascunse. Iar cei care o incalca risca excluderea de pe piata de retail pana la o perioada de 5 ani.

In ceea ce priveste Germania, in 2005 s-a initiat o reforma a legislatiei privind activitatile comerciale pentru a limita puterea de cumparare a marilor companii care impun termeni si conditii speciale furnizorilor. De asemenea, in aprilie 2007 s-a intezis supermaketurilor din Germania sa vanda produse alimentare sub pretul de distributie engros. In Portugalia, pe de alta parte, in 1997 a fost realizat un cod special, cuprinzand referiri la transparenta si tratamentul nediscriminatoriu, iar in Spania, in 1996, a fost adoptata o lege al carei scop principal este evitarea dezechilibrelor care pot aparea intre marile lanturi de retail si micile magazine. Printre altele, legea impune interdictii privind construirea de supermarketuri in anumite zone.

Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, considera ca experienta europeana in materie trebuie luata in seama, iar Guvernul trebui sa elaboreze o legislatie coerenta, dedicata acestui segment aflat intr-o dezvoltare galopanta in Romania.

„Pe 19 martie, cand producatorii se vor intalni cu reprezentantii retailerilor, trebuie sa se stabileasca niste pasi concreti pe drumul reglementarii in acest domeniu”, a declarat, pentru DailyBusiness, fostul ministru al agriculturii.

Patronatele din alimentatie si agricultura considera, astfel, ca este absolut necesara introducerea unui Cod de Bune Practici Comerciale in vederea eliminarii abuzurilor de putere exercitate de supermarketurile din Romania asupra producatorilor nationali prin impunerea unor conditii contractuale excesive.

„Din cauza acestor conditii contractuale excesive, producatorii din Romania ajung sa lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, rata de profit a producatorilor fiind una extrem de mica. Pe fondul lipsei de crestere semnificativa a profitului producatorilor, corelativ nu exista un orizont de crestere semnificativa a salariatilor din agricultura si din industria alimentara”, a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul general al patronatului viei si vinului.

Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, a declarat, joi, ca va analiza legislatia europeana in materie si, pe 19 martie, va veni cu propuneri concrete privind reglementarea situatiei din retail.

Producatorii cer o ancheta, Consiliul Concurentei spune ca n-are motiv

Romalimenta, Agrostar, Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA), Asociatiei Romane a Carnii (ARC), Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), Rompan si Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL) au declarat, joi, intr-o conferinta de presa comuna, ca, „urmare a abuzului practicat de retelele de retail”, Consiliul Concurentei ar trebui sa se sesizeze si sa ancheteze situatia din piata de retail.

Pe de alta parte, Consiliul Concurentei a anuntat ca nu este, pentru moment, necesara o investigatie in domeniul retailului si asta pentru retelele de retail nu au o pozitie dominanta in piata.

„In Romania, agentii economici care desfasoara comert modern reprezinta aproximativ 35% din totalul comertului cu produse de larg consum, conform datelor aflate la dispozitia autoritatii de concurenta. Ca atare, balanta comertului cu produse preponderent alimentare din Romania este inca inclinata spre comertul traditional, prin magazine alimentare de mici dimensiuni”, a precizat, joi, Consiliul Concurentei.

Structura pietei de retail din Romania este caracterizata de un grad redus de concentrare. Acest fapt este demonstrat de cota valorica detinuta de primii 10 retaileri (aproximativ 20%), conform datelor aferente anului 2006, fata de minim 60% in alte state, mai afirma Consiliul Concurentei.

Presedintele patronatului de panificatie Rompan, Aurel Popescu, are o alta opinie.

„Ideea ca retailul modern este insuficient dezvoltat in Romania este complet falsa. In conditiile in care mai mult de jumatate din populatie traieste la tara si se foloseste de resursele alimentare din gospodarie, restul populatiei a devenit masa de manevra pentru marii retaileri care controleaza mai mult de 80% din piata”, spune Popescu.

„In conditiile in care retailerii controleaza consumul, producatorii sunt nevoiti sa lucreze cu ei. Daca au semnat un contract, devin practic depedenti. Iar hypermarketurile stiu asta si profita, impunandu-le taxe de acces in magazin, de raft, de orice, de pana la 50-70% din valoarea produsului. Iar cine nu plateste si vrea sa rupa contractul, se trezeste practic fara distributie, adica in faliment”, a mai spus Popescu.

Marile retele de retail, de la Cora, la Carrefour si Metro nu au dorit sa comenteze declaratiile patronatelor din industria alimentara si agricultura.

Guvernul trebuie sa sustina o alternativa la retailul modern

Jucatorii din industria alimentara si agricultura spun ca Romania, dincolo de o reglementare legislativa, are nevoie de o revigorare a alternativei reprezentate de piata traditionala, un sprijin pentru micii producatori, comercianti, pentru traditionala piata de cartier.

„Guvernul trebuie sa sustina, impreuna cu sistemul bancar, dezvoltarea unei oferte alternative la cea reprezentata de marile retele de retail. Ideea de a renunta la magazinul din colt, la traditionala piata agro-alimentara, s-a dovedit falimentara, in ciuda avertismentelor noastre repetate. S-a ucis practic oferta romaneasca, lasand libera calea retailului modern care, iata, dincolo de avantaje, vine cu practici de monopol si preturi impuse”, a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara.

„Solutiile la indemana noastra tin, in definitiv, de modelarea culturii de consum, extinderea spatiilor alocate pietelor taranesti la orase, interzicerea interdictiilor absurde impuse comerciantilor, asigurarea dreptului producatorilor de a vinde produsele direct oricarui magazin de cartier”, spune analistul Andreea Vass. Ea sustine ca, pe de alta parte, este nevoie de o stimulare fiscala a cooperarii producatorilor agricoli in ferme puternice sau in organizatii care sa propuna o oferta comuna ca o masura utila.