Transilvania, terenul de aur minat: Rosia Montana a adormit, 13 noi proiecte s-au trezit

24 Mar, 00:05 • karina.popescu
Rosia Montana se afla deocamdata in stand-by, avand in vedere ca in anii electorali nimeni nu isi asuma o decizie privind proiecte controversate. Intre timp insa, 13 noi proiecte de minerit din Transilvania sunt in plin proces de avizare, despre care se spune ca ar fi netransparent.
Transilvania, terenul de aur minat: Rosia Montana a adormit, 13 noi proiecte s-au trezit

Daca proiectul gigant Rosia Montana va traversa o perioada de acalmie, proiecte mici, care pot scapa de ochiul opiniei publice, se misca deocamdata nestingherite.

[b]Somn usor, Rosia Montana![/b]

Noul ministru al Mediului, Attila
Korodi, a declarat ca legislatia din Romania nu
permite continuarea procedurii de avizare
a proiectului Rosia
Montana, aratand totodata ca nu sustine proiectul de modificare a
Legii minelor.
El a aratat ca, in prezent, proiectul Rosia
Montana este, din punct de vedere procedural, „intr-o faza de
stopare”, nu pentru ca ar fi fost oprit de cineva, ci pentru ca
legislatia din Romania nu permite sa mearga mai departe procedura de
avizare. Din declaratiile lui deducem ca anul acesta Rosia
Montana va „adormi”, fiind evident ca motivul principal este anul
electoral.

„Daca-i un proiect bun, de ce nu si-l
asuma nimeni in an electoral? Daca proiectul Rosia Montana este unul
dintre „marile proiecte ale natiunii”, sa-l puna in dezbatere
publica! Sa-l aduca in campania electorala! Ar fi o provocare pentru
orice partid, cred ca ar castiga milioane de voturi! Faptul ca
proiectul RMGC dispare din discursul politicienilor in campaniile
electorale e o forma de recunoastere ca, de fapt, nu-i un proiect
bun. Ca daca ar iesi cu curaj in campanie, as vrea sa vad cate
milioane de voturi castiga partidul care sustine proiectul RMGC”, a
spus Eugen David, presedintele Alburnus Maior, citat de kmkz.ro.

[b]Proiecte la scara mica, noua strategie[/b]

Deoarece Romania este tara cu cele mai
mari rezerve de aur ale Europei, cu 68 de zacaminte aurifere in
Muntii Apuseni, dupa cum a aratat Institutul Geologic Roman,
autoritatile au dezvoltat, incepand din 2012, o noua directie
strategica de dezvoltare a mineritului in tara noastra. Conform
acestei directii strategice,Romania ar urma sa dezvolte
proiecte cu cianuri la scara mica de exploatare a aurului.

Noile proiecte miniere propuse in
Transilvania sunt asemanatoare celui de la Rosia Montana, cel putin
in ceea ce priveste procedurile de avizare, analizate de reteaua de
monitorizare Mining Watch Romania, care atrage atentia ca
notorietatea proiectului de la Rosia Montana pune in umbra voit noile
miscari din industria mineritului.

Atat autoritatile centrale reprezentate
de Agentia Nationala de Reusurse Minerale, cat si cele locale,
reprezentate de primariile si consiliile locale din zonele cu
zacaminte in subsol, ascund informatii publice, sustin reprezentantii
Mining Watch.

Cele 13 noi proiectele miniere sunt
planificate in localitatile Certej, Baita-Craciunesti, Bolcana, Deva
Muncel, Baia Mare, Camarzana Nord, Alunis Piatra Handal si Poprad,
Baita Bihor, Nord Tincova, Brad, Rovina, Dealul Bratosin si Bucium.

Rapoartele Mining Watch au documentat
stadiul fiecarui proiect in parte, prin vizite in teren si informatii
obtinute de la autoritatile locale prin cereri de informare sau
acordate de instantele de judecata din Romania. „Tendintele de
enclavizare legislativa a acestei industrii, alaturi de atitudinea
opaca a autoritatilor centrale si locale, ameninta cu transformarea
Transilvaniei intr-o regiune a Europei ce va resimti din plin
impactul mineritului cu cianuri”, este concluzia lor.

Ce au descoperit? Aici gasiti in
detaliu culisele intereselor din Transilvania.

[b]Istoria se repeta la Baia Mare?[/b]

Unul dintre cele mai interesante cazuri
este cel din Baia Mare, unde in 2000 a avut loc deversarea a 100.000
de tone de steril in raul Sasar, ce au ajuns in Dunare, accident care
a costat statul roman 100 milioane de dolari. In 2014, fabrica de la
Baia Mare, responsabila
pentru accidentul din ianuarie 2000, se
numeste Romaltyn Mining, iar scenariul este acelasi – prelucrarea
deseurilor miniere din
iazurile de decantare si din haldele de
steril. Durata licentei
de exploatare in acest caz a fost
prelungita pana in iulie 2017.

Romaltyn
Exploration SRL mai detine
licente de
explorare active pentru minereuri auroargentifere in
perimetrele Camarzana
Nord (Camarzana Satu Mare), Alunis Piatra
Handal – zona estica (Tautii Magherus, Maramures), Alunis Piatra
Handal – zona
vestica (Cicarlau, Maramures), Poprad
(Baia Mare).

Singurul proiect minier mai cunoscut de
opinia publica in afara celui de la Rosia Montana este cel de la
Certej
. Canadienii de la Eldorado Gold ar putea incepe aici
exploatarea aurului peste doi ani
. Canadienii au
deja avizul de la Ministerul Mediului, le mai trebuie doar
autorizatie de constructie. De asemenea, trebuie construit drumul de
acces pentru camioanele de mare tonaj.

Cele 450 de hectare de
teren unde urmeaza sa se faca exploatarea se suprapun pe un sit
natural protejat. Exploatarea aurului se va face cu cianuri.

Exploatarile aurifere de la Certej au
fost cuprinse de canadienii de la Eldorado Gold intr-un proiect a
carui valoare a fost estimata la 200 milioane de euro. Lucrarile
presupun procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o
concentratie de 1,8 grame de aur pe tona, precum si
utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone
pe an, timp de 16 ani
.

Reziduurile rezultate in urma
prelucrarilor, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi
depozitate potrivit proiectului tehnic intr-un iaz de
decantare in aer liber cu o suprafata totala de 63 hectare. 

Transferarea interesului companiilor
miniere de la marile proiecte de investitie catre proiecte mai mici,
dar mai numeroase are un impact major asupra comunitatilor locale,
atentia publica disipandu-se in directii multiple si procedurile de
avizare fiind simplificate, noteaza cei de la Mining Watch.

[b]Atitudinea „feudala” a ANRM,
sanctionata in justitie[/b]

Instantele de judecata au decis recent
sa oblige ANRM la comunicarea tuturor informatiilor cerute de
Asociatiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de
Mediu, Efectul Fluture (parte a retelei Mining Watch Romania) si
Asociatia Vira, dupa ce acestea au cerut in repetate randuri
clarificari privind activitatea Agentiei Nationale de Resurse
Minerale in raport cu exploatarea zacamintelor aurifere sau de gaze
de sist, fara raspuns.

„Tocmai secretomania ANRM ridica
numeroase suspiciuni de favorizare nelegitima a companiilor miniere
carora Agentia le supravegheaza activitatea la nivel de atribuire a
licentelor si a concesiunilor de explorare si exploatare. Transferul
de licenta din 1995, de la Minvest Deva catre compania ce ulterior
s-a divizat si acum incearca avizarea proiectelor de la Rosia Montana
si Certej, a fost tot unul secret, realizat in conditii ce justifica
acuzatii de conflict de interese”, potrivit Mining Watch.

Documentele cerute urmareau sa verifice
activitatea Deva Gold, companie de detine prin transfer de la Minvest
Deva licenta de exploatare pentru perimetrul Certej din comuna
Certeju de Sus, Hunedoara. De asemenea, au fost cerute informatii
referitoare la perimetrele miniere din judetul Maramures: licentele
de exploatare a produselor miniere reziduale detinute de Romaltyn
Mining alaturi de documentele ce au stat la baza emiterii lecentelor,
dovada garantiei financiare si stadiul de avizare al lucrarilor.

Citeste si Peisaj pestrit in Rosia Montana: Jeep-uri, corturi, paragina si case de 200.000 euro (Foto-Reportaj)