Un \”plan Obama\” pentru Romania, cheia pentru restartarea economiei

„Trebuie sa reconstruim America pe baze sanatoase. Vom investi in constructia de drumuri, poduri, scoli si locuinte. Vom da de lucru companiilor si vom crea locuri de munca. Este sansa de a o lua de la capat”, declara, recent, intr-un discurs electoral sustinut la Chicago, Barack Obama.

Cu un astfel de mesaj, democratul a castigat alegerile din SUA. Ce a propus el americanilor reprezinta, in opinia specialistilor, solutia cea mai buna pentru a restarta economia.

Ideile nu sunt noi, seamana cu cele de dupa al Doilea Razboi Mondial, ca in Germania anilor ’50, iar exemplele ar putea sa continue. SUA au ales sa investeasca masiv in infrastructura, constructiile fiind, peste tot in lume, coloana vertebrala a economiei. Obama a promis astfel un program de constructii edilitare finantat de stat ce va crea 5 milioane de noi locuri de munca.

Oamenii de afaceri romani considera ca modelul ar putea fi importat si la noi. Un astfel de program macro-economic, in genul celui construit pentru Obama de Robert Rubin, fostul secretar al trezoreriei, de Paul Volcker, fostul presedinte al Fed, si de Austan Goolsbee, reputatul profesor de economie de la Universitatea din Chicago, ce se bazeaza pe stimularea constructiilor si relaxarea fiscala, ar putea aduce economiei romanesti o necesara gura de oxigen in contextul crizei economice. Si asta mai cu seama ca, in ultimii ani, cresterea economica s-a sprijinit pe sectorul constructiilor.

[quote=Laurentiu Plosceanu, presedinte Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii]Sectorul constructiilor este coloana vertebrala a economiei. Daca investesti in consolidarea si extinderea sa, efectele se vor vedea in toata economia, de la industria materialelor de constructii, metalurgie, transport, servicii si pe piata fortei de munca[/quote]
Plosceanu spune ca in conditiile in care se anunta un val de someri in aproape toate domeniile de activitate, sustinerea unui plan coerent de dezvoltare, bazat pe constructii edilitare, ar putea rezolva macar in parte aceasta problema, mai cu seama ca sunt cateva sute de mii de muncitori romani in constructii in strainatate care s-ar putea intoarce acasa, in conditiile in care pietele de acolo se afla in criza.

Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca, pe fondul scaderii investitiilor private in contextul crizei, sectorul constructiilor si-ar putea mentine procentul important din PIB, printr-o implicare a firmelor de constructii in special in lucrarile edilitare.

„Lucrarile edilitare, in genul podurilor, drumurilor, scolilor etc., ar putea reprezenta o gura de oxigen in actuala criza, mai cu seama ca sectorul constructiilor resimte deja probleme”, a declarat Iftime.

Expertul tehnic Liviu Daschievici, fostul director al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, spune ca un program coerent de lucrari in infrastructura ar putea fi derulat in mod eficient, mai cu seama ca statul roman nu va trebui sa faca mari eforturi financiare, Romania avand sansa de a se salva din fata crizei cu ajutorul banilor europeni.

„Romania poate accesa, pana in 2013, fonduri structurale in valoare totala de 30 miliarde de euro, pentru infrastructura de transport”, spune Daschievici.

„Accesarea acestor fonduri ar aduce o imunizare a economiei reale in fata crizei. 2009 va fi, din acest punct de vedere, un an extrem de important. Daca noul guvern va sti sa dezvolte un asemenea program, criza si-ar putea gasi mai putine victime in Romania”, a explicat Daschievici.

Autostrazile si canalul Dunare-Bucuresti, pe lista scurta

Ce s-ar putea construi de 30 miliarde de euro? Raspunsurile par a fi simple. Distanta de la proiect la implementare pare insa una imposibil de cuantificat.

La nivel de proiecte, Romania nu duce lipsa de idei. Guvernul Tariceanu anunta, cu pompa, inca de la investitura, ca va finaliza autostrada Bucuresti-Constanta si ca va construi intr-un ritm alert la Autostrada Transilvania, proiect ce urma sa fie finalizat in 2013.

Pe lista se aflau soselele de centura ale marilor orase si modernizarea retelelor de drumuri nationale si judetene, precum si reluarea constructiei canalului Dunare-Bucuresti, ce urma sa fie finalizat in 2012, cu o investitie de 500 de milioane de euro.

Ce s-a facut pana acum, este arhicunoscut. Niste drumuri nationale, 5 kilometri de autostrada si cam atat. Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii spera ca in noua sa arhitectura, clasa politica sa treaca de la vorbe la fapte.

„Exista multe proiecte, de la constructia de drumuri si poduri, la lucrarile de amenajare a teritoriului in zonele inundabile. Totul e sa fie vointa politica, noul cabinet sa isi treaca investitiile in infrastructura printre prioritati”, a mai spus Iftime, pentru DailyBusiness.ro.

[quote=Jonathan Scheele, fost sef al Delegatiei Comisiei Europene pentru Romania]In Romania nu aveti o infrastructura de transport potrivita pentru a asigura dezvoltarea economica si sociala adecvata. Trebuie investit pentru a asigura o infrastructura adecvata[/quote]

„Pentru mine, problema Romaniei consta in refacerea capacitatii cailor ferate pentru transportul de marfuri si de a dezvolta o infrastructura rutiera la toate nivelurile”, a spus, recent, Jonathan Scheele, directorul pentru retele transeuropene de transporturi din cadrul Directiei Generale de Transport a Comisiei Europene.

Promisiuni electorale pe banda rulanta

Investitiile totale in infrastructura pot ajunge pana la 100 mld. euro pana in 2013, cea mai mare parte fiind destinate drumurilor, declara, recent, in pragul alegerilor, Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.

„Urmeaza un deceniu al infrastructurii„, afirma Vosganian.

De altfel, mesajele de acest gen sunt la ordinea zilei, indiferent de partidul sau candidatul care le lanseaza. In campanie electorala, infrastructura devine un subiect extrem de important, spun analistii care vad insa o distanta destul de mare intre promisiuni si fapte, cel putin plecand de la experienta din ultimii 20 de ani. Sa avem oare motive de speranta?

Secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Parvan, este destul de pesimist.

„De ani de zile cerem guvernului sa puna infrastructura pe primul plan, sa gaseasca solutii pentru urgentarea licitatiilor, sa promoveze exproprierile in regim de urgenta. Nu s-a facut insa nimic. Acum doua saptamani, am inaintat din partea AOAR o scrisoare deschisa pe aceasta tema toturor partidelor parlamentare.”, a declarat Parvan, pentru DailyBusiness.ro.

[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]Sper ca acum, cu criza suflandu-ne in ceafa, sa stim sa ne gandim la interesul national. O notiune insa destul de abstracta pentru politicieni[/quote]
Oamenii de afaceri spun ca, pe langa infrastructura, Romania ar avea nevoie de investitii masive si in agricultura si constructii.

„Agricultura este, pentru noi, singura sansa sa facem export masiv in UE. Daca nu profitam de suprafata agricola pe care o avem, pe degeaba am intrat in Uniune. Masini fac si altii, textilele vin ieftin din China, alte produse abia suntem in stare sa le facem pentru noi. Pe langa infrastructura, cred ca noi trebuie sa ne concentram pe agricultura si productia de materiale de constructii, care are potential de viitor”, a mai spus Parvan.

„Dincolo de promisiunile electorale, un lucru este cert. Dezvoltare economica fara infrastructura nu se poate. Privind peste Ocean, la planul lui Obama, este important sa luam in considerare solutiile gasite de ei. Sa sustii constructiile si industria auto, iti pot aduce efecte mai sanatoase decat sa pompezi miliarde de dolari in sistemul financiar, bani care se pierd in gaurile lasate de activele toxice”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.

„Ar putea fi o solutie si pentru Romania. O ia insa cineva in calcul?”, a mai spus analistul.

Pana una alta, realitatea frapeaza. In prezent, in Romania exista circa 260 de kilometri de autostrada, din care 100 s-au construit in ultimii 15 ani.