Studiul, publicat în revista Cell, arată că noua interfață creier-computer (BCI) poate decoda cu succes discursul interior al unui utilizator la comandă, atingând o precizie de până la 74%, potrivit Independent. Cercetătorii speră că această tehnologie va facilita comunicarea pentru persoanele care nu pot vorbi audibil.
„Este pentru prima dată când reușim să înțelegem cum arată activitatea creierului atunci când te gândești doar să vorbești.
Pentru persoanele cu deficiențe severe de vorbire și motorii, BCI-urile capabile să decodifice vorbirea interioară le-ar putea ajuta să comunice mult mai ușor și mai natural”, a declarat Erin Kunz, coautoare a studiului de la Universitatea Stanford.
Citește și: Milioane de oameni vor avea cipuri în creier. Ce vor putea face cu ele
Un BCI folosește senzori implantați în zonele creierului responsabile de mișcare pentru a decoda semnalele neuronale și a le transforma în acțiuni, precum controlul unei mâini protetice. Cercetările recente arată că aceste interfețe pot interpreta chiar și încercările de vorbire ale persoanelor paralizate.
Atunci când utilizatorii încearcă să articuleze sunete, BCI-urile pot citi activitatea cerebrală corespunzătoare și o pot converti în text, chiar dacă cuvintele rostite nu sunt inteligibile.
„Dacă trebuie doar să te gândești la vorbire în loc să încerci efectiv să vorbești, este potențial mai ușor și mai rapid pentru oameni”, a spus Benyamin Meschede-Krasa, un alt autor al studiului.
În cel mai recent studiu, cercetătorii au implantat microelectrozi în cortexul motor (zona creierului responsabilă de vorbire) la patru participanți cu paralizie severă, cauzată fie de scleroză laterală amiotrofică, fie de un accident vascular cerebral la nivelul trunchiului cerebral.
Participanții au fost rugați să încerce să vorbească sau să-și imagineze că rostesc o serie de cuvinte. Echipa de cercetare a constatat că, deși vorbirea efectivă și cea imaginară activau regiuni suprapuse ale creierului și generau modele similare de activitate neurală, acestea erau suficient de distincte pentru a putea fi diferențiate în mod fiabil.
De asemenea, au observat că vorbirea imaginară producea, în general, o activare mai redusă a creierului. În continuare, cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a interpreta cuvintele „gândite” de participanți.
Cercetătorii au arătat că BCI-ul lor putea decoda propoziții „gândite” dintr-un vocabular de până la 125.000 de cuvinte, atingând o precizie de până la 74%.
Tehnologia era capabilă chiar să surprindă unele discursuri interioare neinstruită, cum ar fi numerele, atunci când participanții erau rugați să numere cercurile roz afișate pe un ecran.
Pentru a proteja intimitatea gândurilor, echipa a implementat un mecanism controlat prin parolă, astfel încât BCI-ul să nu poată decoda discursul interior decât atunci când era activat temporar cu un cuvânt cheie ales.
Într-un experiment, utilizatorii puteau declanșa decodarea gândurilor rostind mental fraza „chitty chitty bang bang”.
Studiul a constatat că sistemul putea recunoaște această parolă cu o precizie de peste 98%.
„Această lucrare oferă o speranță reală că BCI-urile vocale vor putea într-o zi să restabilească o comunicare la fel de fluentă, naturală și confortabilă ca discursul conversațional”, a declarat Frank Willett, un alt autor al studiului.
Citește și: ChatGPT, noi funcții care „vor avea grijă” de sănătatea utilizatorilor. Compania a colaborat cu 90 de medici