Ce se întâmplă cu datele personale ale românilor după moarte? Procedura prin care acestea pot fi şterse

Colectarea de date a devenit una dintre, dacă nu chiar cea mai profitabilă afacere, aplicaţii ca Facebook, Twitter, Instagram sau TikTok fiind la vârful acestei industrii extrem de profitabile. Totuşi, mulţi experţi avertizează asupra faptului că, dacă aceste date sunt folosite de persoane sau companii în mod nepotrivit, pot constitui o gravă ameninţare pentru democraţie şi chiar pentru securitate, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al scandalului Cambridge Analytica.

Mulți români s-au întrebat ce se întâmplă cu datele lor personale și dacă este legal să solicite anumitor entități ștergerea lor din bazele de date. Ei bine, această solicitare este cât de poate de legală și este prevăzută într-un Regulament general privind protecția datelor cu caracter personal impus încă de acum 5 ani în Uniunea Europeană.

Dreptul de a fi uitat este un drept care le-a fost conferit cetățenilor UE încă din anul 2018, atunci când la Bruxelles a fost adoptat Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Astfel, Articolul 17 din GDPR se prevede dreptul la ștergerea datelor, care este similar dreptului recunoscut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în temeiul vechii legi înlocuite de GDPR.

Cu toate acestea, nu este un drept absolut și asta pentru că nu funcționează în toate situațiile și în raport cu orice entitate către care cetățenii din UE au emis datele personale.

Citeşte şi: Cât valorează acum o monedă de 100.000 de lei din 1946 cu Regele Mihai. La ce preț se vinde pe OLX

Concret, un cetățean nu poate să meargă la starea civilă pentru a cere să-i fie eliminate datele din registre, însă cazuri în care aceștia pot să ceară unor entități care le prelucrează datele cu caracter personal să le uite. Adică să le șteargă datele personale pe care le stochează și utilizează.

În situațiile în care datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate acestea pot fi șterse de anumite entități la cererea cetățeanului. Totodată, atunci când cetățenii și-au dat datele prin consimțământ către o anumită entitate, au posibilitatea să își retragă acordul, însă doar în anumite circumstanțe, potrivit Avocatnet.ro.

Iată și alte situații în care se aplică ștergerea datelor cu caracter personal:

• datele trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale;
• ne opunem prelucrării și nu firma nu mai are motive legitime ca să continue prelucrarea;
• datele au fost colectate pentru oferirea de servicii ale societății informaționale.

Cât despre dreptul de a fi uitat, acesta a fost adoptat în mai 2014 în Uniunea Europeană și are la bază o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În urmă cu nouă ani, forul european a stabilit că legislația UE privind protecția datelor le dă dreptul utilizatorilor de a solicita eliminarea anumitor rezultate pentru căutările făcute după numele unei persoane.

Astfel, această măsură îi dă dreptul persoanei vizate de a solicita ștergerea datelor personale din unităţile de stocare ale operatorului de date, de a opri diseminarea în continuare a datelor și, eventual, de a stopa prelucrarea datelor de către terți.

Citeşte şi: La ce preț ajunge cel mai ieftin Ferrari. Este din Lego, nu are motor și doar bogații lumii și-l pot permite