Smishing, noua metodă de înșelăciune care te lasă fără bani în cont. Escrocii pornesc de la un simplu SMS: ”Bună, îți mai aduci aminte de mine?”

Escrocii cibernetici reușesc să fure datele personale și financiare ale oamenilor prin metoda „Smishing”, doar trimițând simple SMS-uri care, la o primă vedere, par inofensive.

Smishing, cea mai nouă metodă de fraudă prin SMS

Denumirea de Smishing vine de la o combinație între „SMS” și „phishing”. Se bazează pe inducerea în eorare prin mesaje text. Escrocii încearcă prin această tactică să convingă victimele să acceseze un link care îi duce către un site web fals sau să instaleze programe malware care oferă acces neautorizat la dispozitivele mobile.

Citește și Euro a depășit 5 lei la casele de schimb. Românii își schimbă economiile în moneda europeană!

Mesajul trimis oamenilor începe într-un mod prietenos. „Bună, îți mai aduci aminte de mine? Mi-e dor de timpul petrecut împreună”. La final, destinatarii sunt rugați să intre pe un link, iar în acel moment infractorii pot ajunge ușor la datele lor stocate în telefon, inclsuiv informații bancare și personale.

Potrivit unui studiu făcut de Mobile Ecosystem Forum (MEF), 39% dintre consumatori s-au confruntat cu tentative de smishing în 2023. Utilizatorii serviciilor bancare, de curierat și de telecomunicații sunt cei mai afectați. Sunt unii escroci care trimis mesaje false în care pretind că sunt de la bancă și cer actualizarea datelor.

Citește și Lovitură de proporții pentru clienții CEC Bank, BCR și BRD! Anunț de ultimă oră despre banii din conturi!

Altă metodă de înșelăciune tot mai folosită în România. Ce să faci când te sună un număr necunoscut

O altă metodă de înșelătorie, despre care am scris recent, e cea în care escrocii pretind că sunt reprezentanți ai bursei și sună oameni la întâmplare cu promisiunea unor dividende false. În acest fel, ei speră să obțină acces la datele lor personale.

„Atacatorii apelează victima, pretinzând că sunt din partea SIF Muntenia sau BVB, şi folosesc drept pretext al apelului presupuse acţiuni vechi pe care victima le-ar deţine din perioada cuponiadei din anii ’90, dar despre care a uitat. Atacatorii susţin că aceste acţiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde şi a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului. Bineînţeles, în realitate nu există aceste acţiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicaţii, care de fapt le oferă infractorilor acces de la distanţă (ex: ANYDESK) pentru a prelua controlul dispozitivului”, au arătat specialiştii DNSC.