ÎCCJ confirmă abuzurile judecătoarei Camelia Bogdan în dosarul „Telepatia”. Triplă confiscare și încălcarea legii

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis joi o hotărâre definitivă prin care confirmă că judecătoarea Camelia Bogdan a comis multiple abuzuri în dosarul „Telepatia”, deși aceasta nu va fi judecată pentru abuz în serviciu, întrucât fapta s-a prescris. În decizia ÎCCJ, se arată că Bogdan era incompatibilă și că soluționarea civilă în raport cu Dan Voiculescu a fost nelegală, fiind contrară dispozițiilor procesual-penale și principiilor statului de drept, relatează Antena 3 CNN.

Te-ar mai putea interesa și: Decizie ICCJ: cuantumul total al sporurilor magistraților este în prezent dublu limitat

ÎCCJ confirmă abuzurile judecătoarei Camelia Bogdan în dosarul „Telepatia”. Triplă confiscare și încălcarea legii

Judecătoarea a aplicat retroactiv norme europene pentru a transforma o confiscare specială într-o „confiscare extinsă mascată”. Conform Constituției României și Convenției Europene pentru Drepturile Omului, legea penală se aplică doar pentru viitor, cu excepția cazurilor în care legea este mai favorabilă, iar nicio măsură cu caracter penal nu poate fi aplicată decât pe baza unei legi clare și existente la data faptei. Însă, Bogdan a invocat instrumente europene și norme netranspuse în legislația română pentru a justifica confiscarea extinsă, încălcând principiul securității juridice și dreptul la un proces echitabil.

ÎCCJ menționează că judecătoarea era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii, parte în dosar, și ulterior a intervenit într-un proces civil în care erau implicate aceleași părți. Această conduită a compromis imparțialitatea și echitatea procesului și a creat o situație de triplă deposedare de bunuri: obligația de plată a despăgubirilor, dublă confiscare și confiscarea de la terți. În acest fel, judecătoarea și-a arogat prerogative de executare penală fără a avea competență legală și a creat norme aplicate retroactiv pentru a justifica măsuri severe.

Hotărârea detaliază că Bogdan a acționat intenționat, nu din eroare, transformând procesul penal într-un „teren de experiment normativ”. Aceasta a influențat compunerea completului de judecată, a soluționat acțiuni civile contrar legii și a aplicat norme cu caracter retroactiv pentru a justifica confiscări extinse.

Judecătoarea a procedat la o aplicare extinsă și nelegală a art. 112 alin. (6) din Codul penal, utilizat pentru confiscarea extinsă, pentru fapte anterioare aplicării legii, ceea ce constituie un abuz de interpretare și o încălcare a principiului neretroactivității legii penale. Înalta Curte arată că toate încălcările normelor de drept penal, procesual penal și statutul profesiei de magistrat demonstrează existența unei rezoluții infracționale a Cameliei Bogdan, care urmărea confiscarea unor active însemnate de la părți și terți, ignorând obligațiile de imparțialitate și respectarea procesului echitabil.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ÎCCJ a constatat că aceasta a fost soluționată nelegal, fiind obligat în solidar Dan Voiculescu și ceilalți inculpați la plata echivalentului a 60.482.615 euro, în ciuda încetării procesului penal pentru prescripție.

ÎCCJ concluzionează că faptele Cameliei Bogdan întrunesc elementele constitutive ale abuzului în serviciu, prevăzut de art. 297 alin. 1 Cod penal, afectând drepturile tuturor părților din dosar. Procedurile adoptate de judecătoare au condus la o triplă îndestulare a statului și a autorității publice prin obligarea la despăgubiri, confiscarea bunurilor imobiliare ale fostei ICA și ale unor terți și confiscarea de la fiicele lui Dan Voiculescu a contravalorii acțiunilor.

Te-ar mai putea interesa și: Judecătorii sesizează Curtea Constituțională despre reforma pensiilor magistraților. ÎCCJ anunță decizia, luată cu unanimitate