Românii nu şi-au schimbat aproape deloc percepţia despre corupţia din ţara noastră. Justiţia trebuie să-şi intensifice eforturile, recomandă Transparency International

Raportul Transparency International, numit Indicele de Percepţie a Corupţiei, se referă la 180 de state şi teritorii, iar concluzia pentru anul 2022 este că în 95% dintre cazuri s-au făcut progrese minime în acest domeniu sau chiar, în unele cazuri, s-a stagnat.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

”Corupţia a făcut din lumea noastră un loc mai periculos. Pe măsură ce guvernele n-au reuşit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creşterea violenţei şi a conflictelor şi pune în pericol oamenii de pretutindeni”, a remarcat preşedinta Transparency International, Delia Ferreira Rubio.

IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală, un scor de 43 puncte a  indicelui rămâne neschimbată pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din ţările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.

În fruntea clasamentului se află Danemarca, cu un scor de 90 puncte, Finlanda şi Noua Zeelandă, 87 de puncte fiecare. La polul opus Somalia (12 puncte), Siria şi Sudanul de Sud (respectiv cu 13 puncte), cuprinse în conflicte prelungite, anii de violenţă şi război afectând resursele şi lăsând guvernele incapabile să facă vreun progres.

Din 2017, doar 8 ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile IPC, inclusiv Angola (33 puncte), Armenia (46), Irlanda (77), Coreea de Sud (17), Maldive (40), Moldova (39), Vietnam (42).

Citeşte şi: Se schimbă regulile în România. Buletin de identitate pentru români, încă de la naștere, pentru a facilita circulația în UE. Cine va plăti noile CI

Deşi are în continuare scoruri joase ale IPC, Ucraina (33), sfâşiată de război, a îmbunătăţit indicele, după ce a câştigat 8 puncte din 2013. În anul 2022 a fost adoptată o nouă Strategie Naţională Anticorupţie, fiind întărite instituţiile şi funcţiile statului vulnerabile la corupţie.

România a făcut progrese foarte mici, dar, cu toate acestea, tendinţa ascendentă din ultimii ani este un progres care trebuie susţinut şi pe viitor, spune organizaţia.

În acest context, Transparency International Romania recomandă utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor. Pactele de Integritate sunt o practică standard recunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru asigurarea că achiziţiile, contractele şi cheltuielile publice se realizează cu respectarea regulilor şi bunelor practici în interes public.

O altă recomandare se referă la acordarea de sprijin instituţiilor cu rol anti-corupţie, în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi a eficacităţii acestora, inclusiv prin conservarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare.

Totodată, este necesară îmbunătăţirea transparenţei decizionale, a accesului la informaţii de interes public, inclusiv în ceea ce priveşte finanţările şi distribuirea resurselor, mai ales în contextul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Citeşte şi: Reforma pensiilor speciale ar putea crea mari probleme în România! Marcel Boloș: „Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliție și pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară”