Cum te poate proteja o simplă fibră din legume de ficatul gras

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea California, Irvine (UC Irvine) sugerează că creșterea aportului de fibre vegetale poate fi o strategie eficientă pentru prevenirea și chiar inversarea bolii hepatice asociate disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior ca boala ficatului gras non-alcoolic. Cercetarea, publicată în Nature Metabolism, evidențiază rolul inulinei, o fibră naturală prezentă în legume precum ceapa, usturoiul sau cicoarea, în protecția ficatului împotriva efectelor nocive ale fructozei, un zahăr des întâlnit în alimentația modernă, potrivit news.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Previziunile pesimiste ale economiștilor: scăderea veniturilor încasate la buget din TVA ca o consecință a scăderii consumului. În ultimele luni, achiziția de bunuri și servicii a scăzut semnificativ

Cum te poate proteja o simplă fibră din legume de ficatul gras

Studiul arată că inulina influențează microbiota intestinală, stimulând bacteriile care metabolizează fructoza înainte ca aceasta să fie absorbită și să ajungă la ficat. Prin acest mecanism, se reduce acumularea de grăsimi la nivel hepatic (steatoza hepatică) și se previne rezistența la insulină, doi factori-cheie în dezvoltarea sindromului metabolic. În plus, inulina favorizează producția hepatică de antioxidanți endogeni, protejând celulele ficatului și reducând stresul oxidativ.

Dr. Cholsoon Jang, coordonatorul studiului, explică că suplimentarea dietei cu inulină induce modificări favorabile în microbiota intestinală, iar bacteriile intestinale metabolizează o parte semnificativă din fructoză înainte ca aceasta să intre în circulația sistemică.

Cercetătorii au demonstrat că inulina stimulează degradarea fructozei în intestinul subțire, reducând transferul către colon și ficat. Acest proces diminuează lipogeneza hepatică de novo și intensifică sinteza unor aminoacizi esențiali precum serina și glicina, necesari pentru producerea glutationului, principalul antioxidant celular hepatic.

Rezultatele studiului sugerează că intervențiile nutriționale bazate pe fibre vegetale pot reprezenta strategii de medicină preventivă personalizată. În viitor, cercetătorii intenționează să exploreze modul în care alte tipuri de fibre influențează metabolismul fructozei și riscul de boli metabolice precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 sau cancerul hepatic.

Dr. Jang subliniază că identificarea bacteriilor și a căilor metabolice implicate în procesarea fructozei poate permite recomandări nutriționale individualizate, maximizând beneficiile terapeutice ale fibrelor și probioticelelor.

Te-ar mai putea interesa și: Sfânta Parascheva 2025. Mii de pelerini la Iași de ziua Ocrotitoarei Moldovei. Tradiții și semnificații ale sărbătorii cu cruce roșie