Sfânta Parascheva 2025. Mii de pelerini la Iași de ziua Ocrotitoarei Moldovei. Tradiții și semnificații ale sărbătorii cu cruce roșie

Pe 14 octombrie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfânta Cuvioasă Parascheva, una dintre cele mai iubite sfinte din calendarul creștin și Ocrotitoarea Moldovei. Ziua, marcată cu cruce roșie în calendar, este prilej de rugăciune, pelerinaj și tradiții păstrate cu sfințenie în toată țara. Mii de credincioși vin la Iași, la racla cu moaștele sfintei, pentru a cere ajutor divin, sănătate și pace sufletească.

Te-ar maic putea interesa și: Bolojan promite anchetă riguroasă și sancțiuni, după tragedia de la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași

Sfânta Parascheva 2025. Mii de pelerini la Iași de ziua Ocrotitoarei Moldovei. Tradiții și semnificații ale sărbătorii cu cruce roșie

Sfânta Parascheva s-a născut în Epivat, în Tracia, în prima jumătate a secolului al XI-lea, într-o familie creștină evlavioasă. Încă din copilărie, a dovedit o profundă credință și milostenie, fiind impresionată de cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”. A trăit în curăție și smerenie, împărțind tot ce avea săracilor.

După moartea părinților, a plecat la Locurile Sfinte, vizitând mănăstiri din Constantinopol, Calcedon și Heracleea Pontului, până a ajuns la Ierusalim, unde a rămas o perioadă în pustia Iordanului. Într-o viziune divină, un înger i-a cerut să se întoarcă în ținutul natal, pentru a-și încheia viața acolo. A murit la vârsta de 27 de ani, trăind în anonimat și smerenie, iar trupul său a fost descoperit mai târziu neputrezit și izvorând bună mireasmă.

Moaștele ei au fost recunoscute ca făcătoare de minuni, fiind mutate de-a lungul timpului în mai multe locuri sfinte: Kallicrateia, Târnovo, Belgrad, Constantinopol, iar din 1641, la dorința domnitorului Vasile Lupu, au fost aduse definitiv la Iași, unde se află și astăzi, în Catedrala Mitropolitană.

Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale toamnei, iar pelerinajul de la Iași este cel mai amplu eveniment religios din România. Timp de câteva zile, credincioși din toate zonele țării, dar și din străinătate, vin să atingă racla sfintei, considerând că acest gest aduce vindecare, noroc și binecuvântare.

Părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București, a explicat că pelerinajul este „un act de credință și dragoste pentru Dumnezeu”, iar orașul Iași devine, în aceste zile, „centrul rugăciunii și al nădejdii pentru întreaga țară”.

În tradiția populară, ziua Sfintei Parascheva este una de odihnă și curățenie sufletească. Nu se lucrează în gospodărie – nu se coase, nu se spală, nu se frământă pâine și nu se toarce lână –, deoarece se crede că aceste activități aduc necazuri sau boli. În schimb, credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru iertarea păcatelor, liniște și sănătate.

De Sfânta Parascheva, se obișnuiește să se dea pomană pentru sufletele celor adormiți. Se împart alimente, pâine din grâu nou, must dulce, fructe de toamnă – mere, struguri, pere, gutui – și, în unele locuri, se pregătesc pachete pentru nevoiași. Această zi este considerată și una de pomenire a celor trecuți la Domnul, simbolizând legătura dintre credință, iubire și fapta bună.

Sfânta Parascheva este văzută drept ocrotitoarea Moldovei, dar și apărătoarea femeilor credincioase, a fetelor tinere și a caselor gospodărești. În tradiția populară, fetele nemăritate se roagă pentru dragoste curată și căsătorie, iar mamele cer ajutorul sfintei pentru sănătatea copiilor și armonia familiei.

Se spune că vremea din ziua de 14 octombrie prefigurează iarna ce urmează: dacă plouă, iarna va fi blândă; dacă e frig și vânt, va fi o iarnă grea.