Paștele în Maramureș. Tradițiile care transformă sărbătoarea într-un ritual al sufletului

Maramureșul este un tărâm unic în România, unde timpul pare că s-a oprit pentru a păstra nealterate tradițiile strămoșești. În această zonă, sărbătorile nu sunt doar ocazii festive, ci adevărate manifestări ale identității culturale. Paștele este unul dintre cele mai relevante momente în care acest lucru devine evident. Oamenii din Maramureș trăiesc Paștele cu intensitate și credință, păstrând fiecare obicei transmis din generație în generație, scrie capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România, blocată de UE! Lovitura a venit cu puțin timp înainte de Paște

Paștele în Maramureș. Tradițiile care transformă sărbătoarea într-un ritual al sufletului

Pregătirile pentru Paște încep cu zile bune înainte, implicând curățenia generală a casei, pregătirea bucatelor tradiționale și încondeierea ouălor. În Vinerea Mare, se vopsesc ouăle, iar cele mai îndemânatice gospodine folosesc tehnici vechi de împistrire și încondeiere, cu modele tradiționale și simbolice. Sâmbăta, se pregătesc pasca, friptura de miel și coșul cu alimente pentru sfințit. Acesta este dus la biserică în noaptea de Înviere, iar în el nu lipsesc ouăle roșii, vinul și lumânarea aprinsă.

Un detaliu aparte în Maramureș este că oamenii participă la slujba Învierii în port popular, transformând fiecare sărbătoare într-un spectacol vizual și spiritual. Duminica, în prima zi de Paște, se respectă obiceiul spălării pe față cu apă în care s-au pus un ou roșu și un bănuț de argint – gest simbolic pentru sănătate, noroc și prospețime. De asemenea, oamenii mănâncă doar din bucatele sfințite.

Tradițiile pascale nu se opresc la biserică, ci continuă în sat, cu evenimente comunitare care adună întreaga suflare. „Jocul la șură” este o tradiție veche în care feciorii organizează dansuri populare în curțile oamenilor. Ceterașii sunt chemați pentru a cânta, iar tinerii dansează în perechi, după ce feciorii aleg o fată și o invită la joc cu o formulă specifică. Se cântă, se joacă „învârtita”, și se rostesc poezii strămoșești care invocă norocul și dragostea.

„Udătoriul” din Surdești este un alt obicei care are loc în a doua zi de Paște, când cel mai harnic bărbat din sat este sărbătorit de întreaga comunitate. Alegerea acestuia este făcută de o ceată de feciori, iar ceremonia include un ritual simbolic: bărbatul este dus la biserică, apoi la o apă curgătoare unde este stropit și binecuvântat pentru un an bogat și norocos. Alaiul este însoțit de muzică, veselie și se încheie cu o petrecere la casa sărbătoritului.

La Hoteni, tradiția Tânjelei celebrează, de asemenea, pe cel mai vrednic gospodar. Acest obicei implică un ritual elaborat, cu tânjale (piese din juguri) purtate de feciori, simbolizând lunile anului, și decorarea acestora cu elemente rustice și colorate. Sărbătoritul este plimbat cu un car frumos împodobit, tras simbolic de tineri în port popular, apoi este dus la pârâu pentru un alt moment ritualic. Totul se încheie cu horincă, bucate și voie bună.

Paștele Animalelor este o tradiție rar întâlnită în alte părți ale țării, dar vie în Maramureș. Are loc în prima vineri după Paște, cunoscută și ca Izvorul Tămăduirii. Gospodinele adună plante de leac, colac, sare și o lumânare, le sfințesc la biserică, apoi le folosesc pentru a binecuvânta animalele din gospodărie. Colacul este păstrat un an, iar animalele bolnave primesc din el ca tratament simbolic.

Te-ar mai putea interesa și: Pască cu brânză și stafide pentru Paște. Rețeta tradițională