Sărbătoarea de Zânziene păstrează vie legătura cu tradițiile ancestrale care ne conectează cu energia vieții, speranța și iubirea. Dansurile în jurul focului, colectarea florilor de sânziană și punerea busuiocului sub pernă sunt doar câteva dintre obiceiurile specifice care transformă Sânzienele într-un moment aparte din an, potrivit Digi24.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/06/sarbatoare-sanziene-1024x614.jpg)
Sărbătoarea de Sânziene este celebrată pe 24 iunie și reprezintă un moment încărcat de semnificații profunde, strâns legate de natură, magie și protecție. Această zi simbolizează energia vieții în plenitudinea sa, feminitatea, sănătatea, fertilitatea și înflorirea naturii.
În tradiția populară românească, Sânzienele sunt zâne sau spirite binefăcătoare, ce veghează asupra câmpurilor, apelor și oamenilor. Spiritele aduc belșug și protecție împotriva răului și se spune că acestea dansează pe câmpii și în păduri. Oamenii care au norocul să le vadă primesc binecuvântarea lor sau un semn de noroc. Credința este că respectarea ritualurilor legate de Sânziene aduce oamenilor sănătate și prosperitate.
Noaptea de Sânziene este văzută drept un moment încărcat de magie, o perioadă în care granița dintre lumea materială și cea spirituală se diminuează, iar comunicarea dintre oameni și divinitate sau spiritele naturii devine mult mai ușoară. În felul acesta, sărbătoarea devine un prilej de a sărbători viața. Oamenii își exprimă recunoștința pentru roadele pământului și încrederea în binecuvântările ce aduc sănătate, iubire și prosperitate.
Te-ar putea interesa și: Tradiție importantă de Sfânta Marie Mare. Ce nu trebuie să facă credincioșii pe 15 august
Noaptea de Sânziene este reprezentată de cântece și petreceri în aer liber, dansuri ritualice, mai ales în zonele rurale acolo unde se aprind și focuri pe câmp sau pe dealuri. Tinerii sar peste foc ca să își purifice sufletul și ca să-și asigure sănătatea și norocul. Este o formă de curățare și protecție.
În tradiția românească, busuiocul este o plantă sacră, cu o semnificație spirituală puternică în tradiția românească. Conform vechilor obiceiuri, înainte de ziua Sânzienelor, în noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul sau ca să primească un semn de la acesta. Există convingerea că busuiocul purifică visele, alungă spiritele rele și atrage iubirea și fericirea.
Acesta nu este singurul rol al busuiocului, pentru că are și un rol protectiv. Pe vremuri, oamenii spuneau că aroma și puterea sa spirituală țin la distantă duhurile rele, aducând sănătate și noroc. Astfel, obiceiul de a pune busuioc sub pernă vine din dorința de a fi protejat, liniștit sufletește și iubit.
Pe lângă sânziană și busuioc, oamenii culeg și alte plante medicinale, precum: pelin, măceșe, tei sau mușețel. Se crede că ele au cea mai mare putere în această zi. Sunt folosite pentru ceaiuri, băi tămăduitoare sau se păstrează în casă pentru protecție.
Unul din cele mai cunoscute obiceiuri este culesul florilor de sânziană. Aceste flori mici, galbene, cu miros dulce, sunt folosite pentru realizarea cununilor sau a coronițelor. Se spune că purtarea unei coroane de sânziene aduce protecție împotriva spiritelor rele și atrage norocul.
Fetele nemăritate pot să-și vadă ursitul în noaptea de Sânziene, mai ales dacă se plimbă cu coroana de sânziene sau o pun sub pernă. Noaptea de 23 spre 24 iunie este considerată plină de magie și de puteri speciale.
Totodată, oamenii adună flori de sânziană, cât și alte plante cu puteri magice. Le așază în case sau la ferestre ca să protejeze locuința de spirite rele și ca să aducă noroc și sănătate.
Te-ar putea interesa și: Paștele în Maramureș. Tradițiile care transformă sărbătoarea într-un ritual al sufletului.