Meta interzice publicitatea pe teme politice şi sociale pe toate platformele. Avertismentul specialistului: „Comunicarea politică va migra şi mai accelerat în zone mai puţin transparente”

Experți în comunicare și cercetare digitală avertizează însă că măsura impusă de Meta nu va duce la o mai mare transparență, ci dimpotrivă, va crește numărul campaniilor ascunse, va afecta grav comunicarea ONG-urilor și va favoriza practicile netransparente.

„Efectul imediat va fi o scădere a vizibilității campaniilor politice și civice asumate și marcate transparent din social media”, avertizează expertul media Dragoș Stanca, citat de HotNews.ro.

Regulamentul TTPA, adoptat de Uniunea Europeană în 2024 și care va intra în vigoare la 10 octombrie, nu interzice publicitatea politică sau pe teme sociale, dar obligă platformele și advertiserii să ofere informații detaliate despre finanțatori, costuri și metodele de targetare. De asemenea, targetarea pe baza opiniilor politice sau religioase este interzisă, iar nerespectarea acestor reguli poate aduce companiilor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

„Efectul imediat va fi o scădere a vizibilității campaniilor politice și civice asumate și marcate transparent din social media”, explică Dragoș Stanca. Potrivit acestuia, partidele și ONG-urile vor trebui să se bazeze mai mult pe conținut organic, influenceri, media tradițională și evenimente, decât pe reclamele targetate.

„Comunicarea politică va migra, din păcate, și mai accelerat în zone mai puțin transparente, prin conținut sponsorizat indirect sau WhatsApp, Telegram, unde monitorizarea e dificilă”, susține antreprenorul.

Regula de bază va deveni, spune el, „cine păcălește pe cine mai eficient”.

„Iar nivelul conversației din timpul campaniilor electorale se va degrada și mai tare”, crede Stanca.

Experta în cercetare digitală de la Expert Forum, Mădălina Voinea, susține și ea că interdicția „nu face altceva decât să încurajeze piaţa neagră a promovării politice”.

„Reclamele oficiale vor dispărea, dar mesajele cu scop politic se vor muta în alte forme: conturi false, influenceri care promovează mesaje mascate, campanii de PR prin terți”, spune Voinea.

Acest lucru va însemna mai puțină claritate pentru public și o piață neagră de reclame politice care „devine tot mai credibilă”.

„Dacă reclamele politice legale devin imposibile, aceste campanii devin singura opțiune de promovare, foarte ușor de abuzat de firmele de marketing sau de echipele de voluntari pe care le invocă politicienii. Decizia favorizează tocmai comportamentul politic mascat pe care legislația ar trebui să îl limiteze”, explică ea.

Probleme de moderare și definire a conținutului politic

Atât Voinea, cât și Stanca atrag atenția că platforma nu are capacitatea de a filtra eficient conținutul politic sau civic. Algoritmii folosiți de Meta nu pot distinge între o campanie electorală și un apel civic sau umanitar.

„Pe lângă asta, am văzut că se bazează din ce în ce mai mult pe moderare și revizuire automată a conținutului, care aduce multe zone controversate: cum interpretează un bot cu Inteligență Artificială intenția, cum distinge conținutul după scop, erori de moderare”, explică Mădălina Voinea.

„Ce e acela un social issue (n.r. temă socială)?”, se întreabă și Stanca, subliniind că cei care decid sunt boți sau funcționari ai Meta.

El oferă și un exemplu: „Discuția aceasta (n.r. subiectul deciziei Meta) e «social issue». Dacă HotNews va încerca să transforme postarea de pe Facebook cu acest text în publicitate, nu i se va mai permite, din cauza noului regulament”.

ONG-urile și grupurile civice, principalele victime

În multe state din Uniunea Europeană, platformele Meta joacă un rol central în ceea ce înseamnă spațiul public online, atrage atenția Mădălina Voinea. Din acest motiv, decizia are efecte grave pentru societatea civilă.

Pentru ONG-uri, grupuri civice sau chiar candidați independenți, decizia asta înseamnă „o tăiere masivă a vizibilității. Dacă acolo nu mai poți promova un mesaj despre participare civică, transparență sau alegeri curate, atunci practic ești redus la tăcere”.

Întrebat de ce tematicile sociale și campaniile politice au fost puse de Meta în aceeași categorie, Dragoș Stanca spune că este din cauza definiției foarte largi oferite conceptului de „publicitate politică” în noul regulament.

„Orice mesaj plătit care poate influența un proces politic sau legislativ intră sub incidența legii – deci și campanii pe teme precum sănătate, mediu, drepturile omului sau educație. Meta a preferat să blocheze tot ce ar putea fi interpretat drept politic, ca să evite greșeli și sancțiuni. E mai ieftin să se prefacă că nu mai au deloc publicitate electorală”, explică el.

„Responsabilitatea platformelor tinde la zero”

„Interzicerea reclamelor plătite reduce abuzurile de micro-targeting, însă nu oprește dezinformarea, manipularea prin influenceri sau conținutul viral organic”, mai spune Stanca.

Diferența este că acum, „responsabilitatea platformelor tinde la zero”, adaugă el.

Măsurile sunt eficiente „doar pentru a scăpa platformele de responsabilitate”, spune și Mădălina Voinea. Meta și Google, explică experta, profită de tensiunile dintre UE și SUA și „se sustrag” obligațiilor de transparență impuse de Uniunea Europeană.

Dacă, teoretic, nu mai au reclame politice, atunci nu mai au ce să raporteze. În loc să investească în mecanisme de verificare, etichetare și arhivare, „platformele preferă să închidă complet robinetul. E o soluție comodă pentru ele, dar complet ineficientă pentru societate”, mai spune Mădălina Voinea.

Dacă obiectivul Uniunii Europene era reducerea dezinformării, atunci decizia Meta și Google propagă ideea că social media ar trebui să fie doar divertisment, nu și un spațiu pentru dezbatere, informare și implicare civică, „ceea ce e profund fals”.

„Platformele sunt unul dintre principalele medii în care oamenii își formează opinii politice și de unde se informează, dar aceste companii private insistă că pot să dicteze o realitate paralelă în care raman reglementate fix ca «forme de divertisment și comunicare»”, conchide ea.

Meta: regulamentul UE aduce „provocări operaționale”

„Este o decizie dificilă – una pe care am luat-o ca răspuns la viitorul regulament al UE privind Transparența și Direcționarea Reclamelor Politice, care introduce provocări operaționale semnificative și incertitudini juridice”, a declarat compania lui Mark Zuckerberg în luna iulie, când anunța noul regulament.

Meta a transmis și că publicitatea politică ajută la conectarea oamenilor cu „informații important despre politicieni”.

„Credem că reclamele personalizate sunt esențiale pentru o gamă largă de agenți de publicitate, inclusiv pentru cei implicați în campanii menite să informeze alegătorii cu privire la probleme sociale importante care modelează discursul public. Reglementări precum TTPA ne subminează semnificativ capacitatea de a oferi aceste servicii, afectând nu doar eficiența campaniilor publicitare, ci și capacitatea alegătorilor de a avea acces la informații complete”, a mai adăugat Meta în iulie.

Citeşte şi: Ciprian Ciucu exclude o alianță PSD-PNL-USR la București: „N-o să văd niciodată un candidat comun. Să nu repetăm episodul rușinos Crin Antonescu”