\”Guvernul mondial\”, posibila solutie la criza financiara si recesiune

Propunerea Frantei vine sa alimenteze teoriile privind realizarea unui guvern mondial de criza, sub tutela FMI, care sa puna in practica masurile economice menite a evita o criza economica globala.

Atunci cand Statele Unite stranuta, lumea se imbolnaveste de gripa. O celebra zicala, ce isi dovedeste veridicitatea in prezent.

Prabusirea sistemului financiar american, cauzata de „jocul inconstient al baietilor malefici de pe Wall Street”, cum i-a numit Financial Times, s-a transformat intr-un adevarat cosmar pentru economia americana, cei 700 miliarde de dolari promisi de administratia Bush pentru aplanarea crizei dovedindu-se insuficienti in fata dimensiunilor dezastrului.

Europa, Asia, economiile emergente resimt din plin impactul crizei, interventionismul statului in economie devenind o practica uzuala.

In conditiile in care recesiunea economica mondiala isi anunta primele semnale, autoritatile din intreaga lume au ajuns la concluzia ca fara un plan de actiune comun, in contextul globalizarii crizei, valul de recesiune va cuprinde intreaga economie mondiala.

In timp ce Statele Unite continua sa creada in fundamentele capitalismului, subliniate de presedintele George W.Bush, la reuniunea din weekend, de la Camp David, cu liderii UE, in Europa, ideea unei structuri internationale care sa gestioneze criza, sub monitorizarea FMI, are din ce in ce mai multi adepti.

Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei, stat care prezideaza in prezent UE, este unul dintre suporterii constituirii unei astfel de structuri, botezata de cotidianul economic „Les Echos” drept „un fel de guvern mondial”.

Sarkozy a cerut, marti, crearea unui „guvern economic clar identificat” in zona euro, care sa lucreze alaturi de Banca Centrala Europeana (BCE), in contextul crizei financiare.

„Nu se poate ca zona euro sa continue fara un guvern economic. Banca Centrala Europeana, singura institutie federala din zona euro la ora actuala, trebuie sa fie independenta, dar institutul monetar de la Frankfurt, care gestioneaza euro, trebuie sa poata discuta cu un guvern economic”, a precizat seful statului francez.

Guvernul european ar urma sa coopereze, prin intermediul unor summituri mondiale, cu cele mai puternice state ale lumii (G8) si cu cele 5 mari economii emergente, intre care China si India, scopul principal fiind realizarea si coordonarea unui plan global de aplanare a crizei.

Ideea lui Sarkozy nu a fost primita cu entuziasm de toata lumea. Insusi Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, s-a distantat marti de ideea franceza a unui guvern economic al zonei euro, apreciind ca acesta nu trebuie sa restranga independenta BCE.

In prezent, reuniunile tarilor membre ale zonei euro se desfasoara lunar doar la nivelul ministrilor de finante.

Infuzii controlate, piete reglementate, adio paradisuri fiscale

Statele Unite au anuntat un plan de 700 miliarde de dolari pentru salvarea bancilor. Uniunea Europeana a pregatit 2.500 miliarde de euro. Rusia, Japonia si statele emergente au anuntat, de asemenea, infuzii de capital menite sa asigure functionarea sistemului bancar si sa redea increderea in banci.

Dincolo de banii injectati in curatarea bancilor de activele toxice, europenii vor sa forteze acum mana americanilor ca impreuna sa decida, in cadrul summitului mondial de criza, care va avea loc la Washington, in noiembrie, aplicarea unor reglementari valabile la nivel global care sa limiteze aparitia unor noi astfel de crize.

De la reglementarea mai stricta a functionarii bancilor si a instrumentelor financiare, la temperarea si chiar anihilarea fondurilor speculative, si mai nou, la desfiintarea paradisurilor fiscale, autoritatile incearca sa opreasca din fasa orice actiuni speculative, de genul celor care au determinat criza subprime sau aprecierea record a pretului petrolului, din prima parte a acestui an.

Europenii propun astfel ca nicio institutie financiara sa nu poata lucra fara a se supune unei reglementari financiare, iar traderii sa aiba sistemul de remuneratie astfel calculat, incat sa nu impinga la asumarea unor riscuri prea mari.

[quote=Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei]Ceea ce s-a intamplat este tradarea valorilor capitalismului, nu este o contestare a economiei de piata[/quote]
Daca in ceea ce priveste ideea constituirii unui guvern al zonei euro nu toate tarile europene sunt de acord, in ceea ce priveste reglementarea paradisurilor fiscale, opinia pare a fi generala.

„Gauri negre cum sunt centrele offshore nu trebuie sa mai existe. Disparitia lor trebuie sa fie inceputul unei reconstructii a sistemului financiar international”, a declarat premierul francez Francois Fillon, citat de LesEchos.

In lume exista circa 50 de paradisuri fiscale, in care sunt „mai mult de 400 de banci, doua treimi din cele 2.000 de fonduri de acoperire si aproape doua milioane de companii paravan”, care gestioneaza „active financiare de 10.000 miliarde dolari”, potrivit Transparency International. Suma este de patru ori mai mare decat produsul intern brut al Frantei.

„In aceste centre financiare domneste opacitatea, absenta regulilor si adesea refuzul de a coopera cu alte state„, a declarat Peer Steinbrueck, ministrul german al Finantelor.

Impotriva paradisurilor fiscale s-a pronuntat si Barack Obama, candidatul democrat la presedintia SUA. Inclusiv presedintele Geroge W. Bush, altadata suporterul inovatiei din pietele de capital, a recunoscut ca economia mondiala necesita un pachet de masuri comune, care sa schimbe legislatia financiara, depasita de evenimente.

[quote=George W.Bush, presedintele SUA]Economia secolului XXI continua sa fie reglementata de legi scrise in secolul XX. Trebuie sa modernizam aceste norme[/quote]
Presedintele american considera ca modificarea legislatiei, de comun acord cu celelalte tari ale lumii, trebuie sa fie o prioritate pentru urmatorul presedinte si pentru cei care vor deveni membri ai Congresului, dupa 4 noiembrie.

Bush a avertizat insa ca noile reglementari nu trebuie sa sfarseasca „prin a face rau oamenilor de afaceri responsabili sau sa ii puna intr-un dezavantaj major pe americani.Trebuie sa ne asiguram ca aceasta criza nu se transforma intr-o scuza pentru marirea taxelor. Aceasta nu ar face decat sa agraveze problema”, a declarat Bush.

Recesiunea mondiala bate la usa

Masurile luate de autoritatile din intreaga lume vin in conditiile in care ultimele date statistice arata ca recesiunea economica va urma crizei financiare.

Consumatorii, care sustin 72% din economia SUA, si-au pierdut increderea, reducandu-si drastic cheltuielile si evitand sa mai ia credite, motiv pentru care economia a inregistrat o frana abrupta.

„Deteriorarea datelor economice a fost mult mai severa decat ne asteptam in ultimele cateva saptamani”, a spus Frederic Mishkin, fost guvernator al Federal Reserve.

Alan Blinder, fostul vice-presedinte al Fed, a declarat, in Financial Times, ca se asteapta ca SUA sa intre intr-o perioada de recesiune economica mult mai grava decat cea din 2001 sau cea din 1990-1991.

„Am putea vorbi despre cea mai grava recesiune economica de dupa razboi„, a precizat si Larry Meyer, presedintele institutiei Macroeconomic Advisers si fostul guvernator al Federal Reserve.

Temeri puternice sunt si in Europa, unde Irlanda a intrat deja in recesiune, iar Germania si Spania au recunoscut ca se afla „in pragul ei”. Franta si Italia evita deocamdata sa vorbeasca de recesiune, dar datele Eurostat vorbesc de la sine, cresterea economica inghetand practic in trimestrul al treilea.

[quote= Francois Fillon, premierul Frantei]Daca America intra in recesiune, aceasta este, evident, o veste foarte proasta, pentru ca acest lucru inseamna ca tarile dezvoltate vor cunoaste un an 2009 foarte dificil[/quote]
In ceea ce priveste Romania, impactul crizei este inca unul redus, asigura autoritatile. Daca bancile au avut norocul sa scape nevatamate datorita lipsei unor expuneri externe nocive, in economia reala primele semne ale crizei incep sa apara.

Deficitul comercial se adanceste, leul tremura in fata atacurilor speculative, iar marile companii isi reduc productia sau isi anuleaza planurile de dezvoltare. Concluzia o trage chiar presedintele Basescu: „Criza economica nu ne va ierta. Nu putem fi o insula de bunastare intr-un ocean de dezastru”.