Investitiile, victima de serviciu in \”ghilotina\” deficitului excesiv

Comisia Europeana ne reproseaza, in esenta, faptul ca anul trecut am cheltuit cu 5,4% mai mult decat aveam in buzunar. In conditiile in care una dintre regulile de baza ale Uniunii Europene este ca niciun stat nu are voie sa depaseasca un deficit de 3%, Romania, alaturi de alte 11 tari europene, au fost avertizate de Comisia Europeana sa isi diminueze cheltuielile.

Urmare a deciziei Bruxelles-ului, Guvernul va trebui sa isi faca din nou calculele si sa gaseasca solutii pentru a reduce deficitul sub 3%. O misiune extrem de dificila, spun specialistii. Nici chiar Comisia Europeana nu crede ca vom reusi acest lucru, estimand ca in acest an vom inregistra un deficit de 5,1% din produsul intern brut (PIB), iar anul viitor de 5,6%, in contextul in care criza va reduce serios veniturile Romaniei.

„Mi-e teama ca Guvernul va face tocmai ce nu trebuie. In loc sa taie din cheltuielile adminstrative, va reduce investitiile, si asta chiar daca acest capitol reprezinta singura noastra sansa sa repornim economia”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
[quote=Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor]CE are dreptate ca sanctioneaza tarile incapabile sa isi managerieze corect finantele publice. Cei care ne tin astazi lectii despre strategie si management fiscal ne-au lasat aceasta situatie dificila pe cap[/quote]
Analistii economici spun ca, din experienta primelor 4 luni ale anului, aceasta varianta pare extrem de plauzibila, mai cu seama ca 2009 este un an electoral, iar Executivul, sub presiunea mai ales a alegerilor prezidentiale, nu isi va permite sa lanseze „curbe de sacrificiu”.

„Guvernul tot vorbeste, de la inceputul anului, ca va investi 10 mld. euro in economie. Pana acum, dincolo de plata datoriilor catre firme, restante din anul trecut, nu a facut nimic concret„, a declarat analistul economic Ilie Serbanescu.

Masurile anuntate intarzie sa fie puse in practica.

„S-a vorbit de investitii in infrastructura, de reabilitarea termica a cladirilor, de relansarea sectorului constructiilor dar noi nu am auzit, pana acum, de vreo licitatie cu fonduri de la stat”, a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Antreprenorilor in Constructii.

Care ar fi efectul direct al reducerii investitiilor?

„Daca vor taia investitiile, ne putem astepta la o accentuare a crizei economice, in contextul in care executivul este hotarat sa stranga si surubul fiscal prin modificarea Codului Fiscal”, a declarat analistul economic Radu Molnar.

Problema deficitului, un spectacol demn de piesele lui Caragiale

Decizia Comisiei Europene de a declansa procedura de deficit excesiv in cazul Romaniei a determinat miercuri un adevarat spectacol mediatic, in care politicienii au ocupat rolurile de prim-plan.

Dupa ce, cu numai cateva zile inainte, presedintele Traian Basescu declara ca Romania risca o amenda de 0,5% din PIB, echivalentul a 700 milioane de euro, daca nu se va incadra in planul de reducere a deficitului, ieri, Mark English, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, a precizat ca nu este vorba de nicio sanctiune financiara.

„Daca, spre exemplu, anul acesta nu vom obtine un deficit bugetar mai mic decat in 2008, efectul va fi ca se poate trece la sanctiuni financiare, la amenzi, care pot incepe cu 0,5% din PIB. Deci, pentru Romania ar fi o amenda de circa 700 milioane de euro. Sa speram ca nu ajungem la amenzi, dar suntem in procedura de deficit”, a spus Basescu.

Intre timp, premierul Emil Boc si Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, pe de o parte, si reprezentantii fostei guvernari Ludovic Orban, ex-ministrul Transporturilor si Varujan Vosganian, fostul sef de la Finante, se acuzau reciproc ca au dus Romania in pragul falimentului.

„Comisia Europeana declanseaza procedura de deficit impotriva Romaniei, ca urmare a faptului ca in 2008, Guvernul PNL a dus Romania la marginea prapastiei, si in conditiile unei cresteri economice de 7,8%, a lasat tara cu un deficit de 5,4%”, a declarat Emil Boc.

La randul sau, Pogea sustine faptul ca „Guvernul va face tot ce ii sta in putinta pentru a limita deficitul bugetar si pentru a evita, astfel, sanctiunile financiare ce ar putea fi impuse Romaniei”.

In replica, Varujan Vosganian a declarat ca ” premierul Boc nu a avut „barbatia” sa convinga CE ca nu exista deficit excesiv”.
[quote=Varujan Vosganian, fost ministru al Finantelor]Daca noi am facut dezmat, dumneavoastra, care aveti venituri cu 5% mai mici, si cheltuieli cu 15% mai mari pe primele luni, ce se cheama ca ati facut?[/quote]
Potrivit liberalului Varujan Vosganian, actuala guvernare a inregistrat, dupa 4 luni, un deficit de 14 miliarde lei.

„Pe primele 3 luni aveti cheltuieli de investitii mai mici decat noi. Pe primele 4 luni ale anului nu aveti decit o zecime cheltuieli cu investitii, din fondurile europene ati blocat toate cheltuielile pentru primarii, la scoli n-ati dat niciun ban de la inceputul anului, primariile nu au bani decat pentru 8 luni de salarii, iar deficitul bugetar pe primele 4 luni este de 10 ori mai mare decat anul trecut”, a spus Vosganian.

Ce risca, de fapt, Romania?

Dincolo de acuzele politice, de spectacolul cu caracter electoral creat in jurul deciziei CE, analistii economici spun ca vom afla exact ce ne va cere Comisia abia pe 7 iulie, cand va fi luata o decizie in cadrul Ecofin, summitul ministrilor de Finante din Uniunea Europeana.

„Pana atunci, expertii europeni vor discuta cu autoritatile de la Bucuresti, vor analiza cauzele si masurile ce trebuie luate, in actualul context, pentru a reduce deficitul bugetar, iar pe 7 iulie, va fi adoptat calendarul de masuri pe care Romania trebuie sa il respecte”, spune Marius Andreescu, expert in legislatia europeana.

„Daca Romania nu va respecta programul stabilit cu CE, vor urma intr-adevar si sanctiunile, iar in cazul statelor ce nu sunt membre ale zonei euro, principala masura va fi blocarea fondurilor europene„, a mai spus expertul.

Analistii economici se asteapta ca programul de reducere a deficitului bugetar al Romaniei sa fie similar celui agreat cu celelalte state membre UE care au incalcat tratatul de la Maastricht.

„In contextul crizei, executivul de la Bruxelles a devenit mai conciliant, iar calendarul va fi unul relaxat, masurile de reducere a deficitului bugetar urmand sa se intinda pe o perioada de 4-5 ani, totul, bineinteles, in functie de modul in care va evolua criza economica”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.